“That gum you like is going to come back in style”

tumblr_nd0r6sqwEF1qh7rzqo1_1280Image by Achraf Amiri

This week was definitely a good week for nostalgics. With the announcement of a new Twin Peaks season after 25 years since the show ended (Laura, I knew you will keep your promise), and the unexpected return of John Galliano in fashion as Creative Director at Maison Martin Margiela, I started thinking about the relevance of such revivals. Is it just a simple gesture of appreciation from the creative industries for “die hard” fans like me, or is it just a commercial tool used to trick us into consuming more?

Let’s take for example the case of John Galliano’s appointment as Creative Director at MMM. We have Galliano, one of my favorite fashion designers, whose shows for Dior were one of the reasons I fell in love with fashion, a creative madman with the ability to entwine visual narratives with impeccable craftsmanship, a designer capable of creating wearable dreams, forced to live a nightmare because of the infamous episode with which we are all too familiar. His rehabilitation was as talked about as his professional demise.

And then we have Maison Martin Margiela, another important landmark of 20th century fashion and of my personal fashion journey, a brand whose identity is built on anonymity. The creative mastermind behind its designs proved to the world (before Banksy) that in a society obsessed with the cult of personality, a faceless individuality can function as a statement, as well as a successful business. But after Margiela’s departure from his brand, things started to change. The collaboration with H&M in 2012, and a series of more conventional shows led some critics to say that the house lost some of its creative spark.

Whit these aspects in mind, the decision of naming Galliano the new creative “face” of MMM, inevitably raises some questions. Is Renzo Rosso, the president of the Maison Martin Margiela house owner, OTB using the controversial persona of the designer to stir things up for the MMM customer and the fashion crowd? Are we witnessing the surrender of anonymity to the cult of personality? Will the flamboyant Galliano be able to embrace the concealed MMM universe? We cannot know for sure, so we’ll leave it for the future to decide. But no matter what the consequences of such revivals are, I am more than thrilled with such announcements, and even if the gum won’t have the same taste as it used to have, I am damn happy it came back in style.

Christian-Dior-Haute-Couture-by-Galliano-FW-97John Galliano for Dior Haute Couture F/W 2007

Advertisements

Displaced Dreams in Displaced Shapes

In the article entitled “Sign of the Time”, Cathy Horyn signals a change in today’s fashion: “If you accept that fashion reflects the times — and I do — then you have to concede that in this respect Slimane has been impressive, even prescient. His Saint Laurent collections perfectly capture the mood and values of the present. The need for simple messages. The triumph of branding.” She gives Slimane as an example because his clever move at the house of Saint Laurent will surely be mentioned in the future as an important moment in the shift from wearable ideas to wearable clothes. Hedi Slimane’s first collections for Saint Laurent were controversial because they weren’t desirable for the fashion critics and journalists, but they were extremely desirable for the public. And according to fashion journalist Cathy Horyn, the commercial desirability of fashion is a sign of our times.

I have always been a fashion spectator, observing fashion through a screen, or on the pages of magazines, and although the majority of my wardrobe consists of wearable and almost boring pieces, I always loved watching a collection that had a story behind it, a collection that made me dream or made me think. Maybe because I perceive fashion from a romantic point of view. But fashion is not only for dreaming; it is a functioning economic system that thrives on consumer’s dreams and succeeds in turning them into reality.

Irina Schrotter’s collection for spring/summer 2015 was presented during MQ Vienna Fashion Week. Her forth collection in collaboration with the Romanian conceptual designer Lucian Broscatean is entitled Displaced Shapes and intertwines in a process of assimilation the conceptual tools used by Lucian Broscatean in his personal collections with the commercial desirability of Irina Schrotter’s brand. The reason why I have referenced Cathy Horyn’s article is because I sensed in Schrotter’s collection a new type of modernity similar to the one discussed by the fashion journalist. The interplay between color blocking, black and white structures and digital prints compose easy-to-wear pieces that are desirable for women who do not seek meaning in their clothes but comfort and care-free elegance. The visual/cultural/artistic references on which Lucian Broscatean constructed or deconstructed the former collections for Irina Schrotter were not mentioned in this collection, but his solid background in those fields was still present. He understands that in the process of fashion democratization a hermeneutical approach seems somehow futile. Meaning is simplified so that it can reach a larger audience. The clothes have learnt how to speak for themselves. As for dreamers like me, the dream doesn’t have to end, it just has to become more lucid.irina schrotter SS 2015

irina schrotter SS 2015 (4)irina schrotter SS 2015 (1) (1)irina schrotter SS 2015 (8) (1)irina schrotter SS 2015 (24)irina schrotter SS 2015 (28)irina schrotter SS 2015 (34)

Designer – Lucian Broscățean

Print Design  – Carmen Cherecheș

Shoes – Mihaela Glăvan

Accessories – Carmen Cherecheș & Diana Flore

Hairstyle – Cristina Micu, Simina Cheteleș & Raul Tișa

Photo credit – Emil Costruț

 

Bloggers Talk Talk Talk

tumblr_inline_mvzs4jw2ix1qe3jki

Directorul muzeului Palais Galliera din Paris, Olivier Saillard a prezentat in cadrul Saptamanii Modei din New York un nou fashion performance intitulat “Models Never Talk”. A invitat fotomodele apartinand trecutului recent al modei, muze si preferate ale unor designer precum Yves Saint Laurent, Jean Paul Gaultier, Azzedine Alaia si Claude Montana sa recreeze prin miscare, mima si testimonial pe post de fundal sonor, piese vestimentare pe care le-au purtat in trecut pe podium. Dincolo de oportunitatea pe care Olivier Saillard le-a oferit-o fotomodelelor de a se exprima creativ, acesta s-a folosit de performance-ul orchestrat pentru a ridica intrebari in legatura cu starea actuala a modei. Intr-un articol publicat in New York Times el declara: “We are in a moment that’s very bizarre in fashion. There are too many clothes.” Conform calculelor sale, anual in cadrul saptamanilor modei sunt prezentate in jur de 18.000 de piese vestimentare.

Citind acest articol am inceput sa ma gandesc (din nou) la problema excesului in domeniul in care si eu activez: blogging-ul. Mi se pare ca aceeasi problema sesizata de Olivier Saillard in domeniul modei exista si in zona blogurilor. There are too many blogs. Si acest lucru nu duce decat la sustinerea falsei idei de individualitate si creativitate care pare sa defineasca lumea contemporana. Intr-un prezent in care oricine poate sa isi faca vocea auzita de multime se creaza falsa iluzie ca acea voce chiar conteaza. Doar ca mie mi se pare ca acea voce nu conteaza “in the big picture” ci doar pentru a umple buzunarele unor firme si institutii pentru care singurul lucru care conteaza cu adevarat este profitul. Noi de fapt avem de-a face cu “the small picture”, acea imagine la care avem acces, imaginea instagramata, share-uita, cu un mesaj retwitt-uit care nu aduce nimic nou in imaginatie, ci doar in buzunare.

Nu vreau sa pretind ca as fi mai speciala decat restul bloggerilor care spera ca prin intermediul jurnalelor virtuale sa ajunga sa isi profeseze pasiunea pentru ca realizez ca si ei sunt prinsi intr-un cerc vicios in care sunt nevoiti sa posteze “continut original” zilnic pentru a-si pastra un trafic considerabil pe blog, pentru a-si putea primi in continuare banii atat de necesari in supravietuirea lor in domeniu. Vreau doar sa impartasesc cu voi, cititorii mei, dilema in care ma aflu. Cum poti sa iti faci vocea auzita, fara a-ti compromite  integritatea intr-un mediu creativ in care cifrele conteaza?

Blogul meu nu a fost niciodata o sursa de venit pentru mine. Poate din cauza ca nu m-am implicat cat ar fi trebuit, poate pentru ca modul meu de abordare a fost unul gresit, poate pentru ca scopul pentru care inca ma stradui sa intretin aceasta platform a fost un scop prea visator si naiv ca sa functioneze in sistemul modei. Ce a reusit insa blogul sa faca de-a lungul acestor ani a fost sa imi alimenteze pasiunea pentru domeniul modei. Ce a reusit acest blog sa imi ofere a fost intalnirea cu o mana de oameni creativi, intalniri care s-au transformat in prietenii care sper sa dureze mai mult decat acest blog.

Nu vorbesc des pe blog pentru ca nu vorbesc des nici in realitate. Vorbesc doar atunci cand consider ca am ceva de spus. Am facut compromisuri de-a lungul drumului, asa cum s-a intamplat si in viata de zi cu zi, dar acele compromisuri nu mi-au adus nici un beneficiu in cele din urma. Sper ca nu voi mai fi nevoita sa le fac. Prin intermediul acestui articol inaugurez o noua etapa in traiectoria zipcodefashion.

tumblr_mnn3ehe9T01qzkdnwo2_500

Daca cititi acest articol puteti observa ca am inceput prin a-mi schimba interfata blogului. Noua interfata pastreaza simplitatea pe care am incercat sa o abordez si in trecut la care am adaugat mici artificii vizuale (ex: imaginea din header se va schimba in permanenta si va reprezenta un colaj al imaginilor din cel mai recent articol publicat pe blog). Pe langa partea vizuala vor fi schimbari si la nivelul continutului. Incepand cu urmatorul articol voi incerca sa scriu in limba engleza pentru ca si subiectele articolelor vor fi mai focusate pe mediul creativ international. Voi introduce rubrici noi si voi avea cativa colaboratori imaginari care sper sa va delecteze cu povestile lor. Fac aceste schimbari deoarece consider ca abordarea mea interdisciplinara ar functiona mai bine intr-un mediu international.

Sper ca cei care mi-ati fost alaturi pana in prezent sa imi urmariti in continuare experimentele si sper ca Olivier Saillard sa prezinte intr-un viitor improbabil un performace intitulat “Bloggers Talk Talk Talk”.

 

We all go a little mad sometimes

we-all-go-a-little-psychoLetargia zilelor de vara mi s-a parut mereu contextul perfect pentru a-ti face ordine in locurile mai putin luminoase ale constientului. Si cum o componenta majora a starii mele de veghe este reprezentata de spatiul virtual, am pornit intr-o calatorie de igienizare, dar in acelasi timp si de descoperire a sa. Intr-una din cautarile mele zilnice am dat peste un designer al carui exercitiu creativ empatizeaza cu starea zilelor mele de vara.

Virginia Burlina, absolventa de masterat a Academiei Regale din Antwerp, exploreaza in cadrul colectiei sale de diploma functia terapeutica a modei. Colectia este inspirata din povestea romantata a artistei Sir Marguerite care se presupune ca ar fi innebunit in urma unei dezamagiri amoroase si si-ar fi petrecut restul vietii intr-un sanatoriu unde si-a si descoperit latura artistica, iar una din ultimele sale lucrari ar fi constat in realizarea unei rochii de nunta pentru o mireasa imaginara folosind fire din asternuturile patului de spital. Procesul creativ se trasnforma astfel intr-o serie de sesiuni terapeutice in care pacientul gaseste vindecare explorandu-si creativ traumele. Virginia Burlina reuseste sa dozeze inteligent nebunia si functionalitatea intr-o colectie ludica, compusa din piese vestimentare ce ne duc cu gandul la uniforma personalului medical, si a pacientilor, la picturi naive si spontane generate de creativitatea inocenta a unor “outsiders”.

VIRGINIA_1VIRGINIA_21AF2AF3AF8AF13AF14AF15AF17AF

sursa foto:

Book Cover Tee – Cap. V

Cartile te invata ca:

– Nu trebuie sa le judeci dupa coperta

– Daca o carte nu ti se potriveste, las-o deoparte, inseamna ca nu a fost scrisa pentru tine

– O biblioteca plina de carti nu denota neaparat eruditie

– Nu e destul sa postezi pe retelele de socializare poze cu tine citind ca sa fi considerat un cititor

– Cartile te invata sa te cunosti prin povestile altora

Cam la fel sta treaba si cu moda.

Book Cover Tee, proiectul initiat de Noemi Meilman si ajuns la cel de-al V-lea capitol, iti dezvaluie inca o legatura pe care moda si cartile o creeaza cu purtatorul/cititorul lor: cartile, ca si moda pot fi purtabile. Nu e nevoie decat de o mana de oameni creativi, pasionati de lectura si de 22 de tricouri realizate in colaborare cu Fashion for Society (un white-label gandit de cns | Creative Factory [Andrei Campan, Andreea Nitoi si Matei Schwartz] si lansat pe piata odata cu capitolul V al Book Cover Tee).

Copertile reinterpretate imbie purtatorul tricourilor sa priveasca dincolo de coperta si sa parcurga din lista de lecturi cele pe care le simte apropiate de gusturile si preferintele sale.

Book Cover Tee V colaj 1 RESIZED

ADRIANA CHIPER

“I want those shoes”, Paola Jacobbi

ANA-MARIA GAL

“To kill a mockingbird”, Harper Lee

ANDREEA NITOI & MATEI SCHWARTZ

“Plateforme”, Michel Houellebecq

ANCUTA SARCA

“Ai toata viata inainte”, Romain Gary

CORINA BUD

“Dr. No”, Ian Fleming

CORNEL ILIE

“Omul zar”, Luke Rhinehart

CRISTIAN BALINT

“The Demon”, Hubert Selby Jr.

DANA TOCU, BITCHWITHCATS.WORDPRESS.COM

“Good Omens”, Terry Pratchett & Neil Gaiman

IOANA VOICU & CLAUDIU ENESCU, MAUVERT.COM

“Perfume. The Story of a Murderer”, Patrick Süskind

IOANA VULPESCU

“The Beautiful and Damned”, F. Scott Fitzgerald

JOAQUIN BONILLA

“South Beach Diet”

LAURA BELECCIU

“Le Parfum”, Patrick Süskind

LOREDANA MUNTEANU, ARTANUMUSCA.RO

“Istoria artei”, E.H. Gombrich

MARA COMAN

“Confesiunile lui Max Tivoli”, Andrew Sean Greer

MONICA NEAGU

“Padurea norvegiana”, Haruki Murakami

MIHAELA MURESANU, ART SAFARI

“In noapte”, Haruki Murakami

MIHAI URSA

“Champagne”, Anton Chekhov

OMAR ALBITAR

“Casa spiritelor”, Isabel Allende

PAUL CIOC, CELIBATARU.RO

“The Man Who Mistook His Wife for a Hat”, Oliver Sacks

SANZIANA POP, VISUELL.RO

“Sexus”, Henry Miller

STEFAN COSMA

“The Wind-Up Bird Chronicle”, Haruki Murakami

NOEMI MEILMAN

” Three Bedrooms in Manhattan”, Georges Simenon

Book Cover Tee V colaj 2 HIRES vs2 resized

Cele 22 de coperti purtabile intr-o editie de 100 de tricouri pot fi achizitionate incepand cu aceasta dupa amiaza de pe http://www.molecule-f.com sectiunea “KISS&TELL”/Vazut.Placut, de la Carturesti, Galateca si in curand si la Libraria de Carte Engleza Anthony Frost si The Place X.

Profitul  din vanzarea tricourilor  va fi donat centrului de adoptii canine si feline “Iubirrre”, https://www.facebook.com/Iubirrre?fref=ts, un proiect http://red-panda.ro.  

Book Cover Tee V colaj 3 lowres

A 20-a calatorie a Galei UAD

Untitled

O calatorie, de orice fel ar fi ea, implica obstacole, situatii neasteptate, descoperiri si redescoperiri, dezamagiri, surprize, intalniri si despartiri inevitabile. O calatorie te schimba si te invata ca doar acordand timp poti explora spatiile strabatute. Gala UAD este o calatorie care a ajuns la cea de-a 20-a destinatie si toti calatorii care au pornit in ea, mai devreme sau mai tarziu, au contribuit la cartografierea unui spatiu aparte. De la cadrele didactice care au incercat mereu sa le ofere studentilor resursele necesare pentru a-si perfectiona talentul, la organizatori care construiesc de la an la an una din cele mai relevante platforme de promovare a tinerilor designer de la noi din tara, la presa de specialitate care sustine talentele aflate la inceput de drum, sau la platformele online care viralizeaza prin mijloace proprii colectiile absolventilor, toti acesti “calatori” isi intersecteaza drumurile o data pe an pentru a lua cu ei mai departe in drumul lor o parte din creativitatea, energia si experienta Galei UAD.

14 colectii la nivel de licenta, coordonate de catre  Prof.Univ.Dr. Anca Pia Rusan, Lect.Univ.Dr. Lavinia Ban și Prep.Univ.Drd. Smaranda Bercea si 10 colectii la nivel de masterat coordonate de catre Prof. Univ.Dr. Elena Basso Stanescu și Prof.Univ.Dr. Anca Pia Rusan au stabilit reperele unui spatiu creativ unde voivozii se inarmeaza cu accesorii statement, personajele Disney ne dezvaluie partea intunecata a fanteziei, casnicele isi neaga conditia, subculturile mixeaza elemente din zone aparent eterogene, matematica si iubirea isi continua jocul in alb si negru, iar destinele trecutului bantuie inca strazile cateodata intortocheate, cateodata prea clare ale unui oras aflat intr-o continua metamorfoza. Pe podiumul amenajat in interiorul Teatrului Național din Cluj-Napoca au defilat deopotriva colectii feminine si masculine compuse din tinute realizate din materiale traditionale sau neconventionale prelucrate prin diferite tehnici de matlasare, imprimare, brodare. Colectiile prezentate, completate de un styling de efect si de accesorii pe masura (incaltamintea creata de Mihaela Glavan special pentru unele dintre colectii a fost preferata mea) au incercat sa se alinieze la tendintele din moda actuala si sa se integreze intr-un lifestyle contemporan.

Sabina Pop isi alege dificila sarcina de a ne face sa zambim intr-un prezent in care trecutul a fost de atat de multe ori reinterpretat incat multe batalii au fost pierdute in fata plictiselii si a nonsensului. Dar ea reuseste sa castige aceasta batalie, inarmata cu o mana de voivozi „blindati” in materiale neconventionale si bling-bling-uri care le atesta apartenenta la o castă cool si dezinvolta.

DSC_8455 DSC_8373 DSC_8394 DSC_8415 DSC_8434

Acelasi exercitiu ludic il incearca si Vitos Ildikó, adaugandu-i o tenta critica si pe alocuri sinistra. Gasindu-si inspiratie in imaginarul animatiilor Disney, Ildikó reinterpreteaza inocenta prin prisma luciditatii unui adult prins intr-o realitate precara. Tricotajele realizate din saci menajeri, ce constituie materialul principal al colectiei, țes un comentariu ironic la adresa societatii in care designerul traieste si este fortat sa recicleze aceleasi idei pentru a supravietui in sistemul modei. Razvratirea ei consta tocmai in procesul reciclarii, dar nu al ideilor ci al materialelor, intr-o incercare de a-si pastra inocenta viziunii.

DSC_8866 DSC_8736 DSC_8768 DSC_8804 DSC_8836

Colectia designerului Nazarica Bartoș m-a dus cu gandul la unul dintre filmele mele preferate, Blue Velvet. Intitulatata “White Picket Fence” si avand ca inspiratie imaginea casnicei anilor 50, colectia incearca sa ne ofere acces la ceea ce se ascunde dincolo de imaginea unei feminitati idealizate. The grass isn’t greener in the underground, asa cum nuantele de roz ale materialelor folosite de designer nu sunt ale unui roz care in mod normal te duce cu gandul la o feminitate gingasa, fragila, inocenta. Stylingul dezvaluie psihozele ascunse in spatele gardurilor perfect vopsite in alb, iar sacosele si borsetele alimenteaza dramatismul unui univers feminin captiv intr-o lume a prejudecatilor.

DSC_9309 DSC_9196 DSC_9232 DSC_9257 DSC_9282

Anamaria Puț ne spune povestea unui personaj nonconformist, obligat sa se adapteze unei lumi a nuantelor domoale. Surrender, numele colectiei, nu pare insa a fi declaratia de capitulare in fata normelor sociale, ci o manevra subtila si inteligenta de infiltrare in conformism fara a nega individualitatea purtatorului. Avand ca inspiratie stilul de viata si vestimentatia punk, colectia Anamariei Puț reuseste sa reinterpreteze haosul si socul vizual generat de punk intr-o maniera perversa. Perversitatea ei reiese din alegerea materialelor, din culorilor predominante, din styling-ul unitar.

DSC_8568 DSC_8478 DSC_8508 DSC_8525 DSC_8548

O alta colectie masculina care mi-a atras atentia a fost cea a lui Demeter Evelin intitulata Maasai Cricket Warriors. Explorand vestimentatia tribala si cea sportiva, cu trimitere la echipamentul jucatorilor de cricket din Kenya (echipa despre care am aflat cu aceasta ocazie ca militeaza pentru rezolvarea problemelor specifice comunitatii sarace), colectia construieste imaginea unui grup care pune pret atat pe vestimentatia pe care o poarta cat si pe mesajul pe care aceasta il transmite. Statement-urile pacifiste imprimate pe unele dintre piesele colectiei comunica la nivel vizual convingerile celor care aleg sa le poarte. Uniti in credinte, impartasind aceleasi valori, luptatorii urbani ai lui Demeter Evelin formeaza un trib degajat din care multi ar dori sa faca parte.

DSC_9511 DSC_9543 DSC_9565 DSC_9587 DSC_9603

Puț Carla investigheaza la randul ei dinamica unui grup de indivizi aparte. Atentia ei se indreapta spre cei aflati fara adapost, fortati sa supravietuiasca intr-un spatiu din care au fost exclusi. Relatia conflictuala dintre acestia si spatiul urban ostil se transforma treptat intr-o simbioza in care individul, pentru a supravietui, se camufleaza imprumutand elemente caracteristice din acel spatiu. Asocierea dintre materiale naturale si neconventionale, suprapunerile realizate prin styling intregesc o colectie consistenta. Rucsacele din material transparent poarta cu ele spiritul unor strazi cateodata goale, cateodata pline, la fel ca si strazile interioare ale purtatorilor.

DSC_9648 DSC_9678 DSC_9713 DSC_9746 DSC_9772

Iluzia optica in colectia lui Bakó Emese este compusa dintr-un joc al pieselor pierdute, o reuniune estetica a contrastelor. Al Jebre, numele colectiei este termenul care se afla la originea algebrei si la originea portretizarii iubirii de catre designer. Piese vestimentare masculine sunt suprapuse peste cele feminine, texturile diferite ale materialelor se completeaza reciproc, transparentele dezvaluie alte suprafete sub atenta observatie a designerului. Formulele prin care ea incearca sa exploreze natura schimbatoare a iubirii isi gasesc rezultatul intr-un dialog cerebral dintre sexe.

DSC_9979 DSC_0019 DSC_0045 DSC_0070 DSC_9956

Crina Moldovan se foloseste de formule matematice riguroase pentru a construi piese vestimentare cerebrale. ”Curatate” de orice artificiu vizual, piesele ce constituie colectia designerului, intitulata sugestiv Cub, pun accent pe functionalitate. Siluetele simple, construite din linii drepte sunt realizate din lana, metal, piele, materiale care, la nivel conceptual, fac trimitere la experimentele artistului minimalist, Carl Andre. Rigurozitatea ansamblurilor ma duce cu gandul la uniforme, uniformele unui grup de femei moderne, inteligente, care au capacitatea de a percepe versatilitatea si relevanta unei astfel de garderobe pentru prezentul in care traiesc.

DSC_8703 DSC_8597 DSC_8627 DSC_8654 DSC_8678

Colectia lui Aitai Lorincz ne confera o calatorie fizica si spirituala intr-un trecut dominat estetic de imaginea Reginei Maria. Siluetele colectiei sunt inspirate de silueta perioadei interbelice, de mantourile lui Paul Poiret, de linia camasilor de noapte taranesti, a sumanelor si caftanelor boieresti. Materialele selectate de designer, organza, tulul, stofele peliculizate sunt innobilate cu perle si pietre si contribuie la reconstruirea unui trecut romanțat.

DSC_2103 DSC_2123 DSC_2151 DSC_2182 DSC_2268

Gabriela Dejo isi gaseste inspiratia undeva departe de haosul occidentului. Estetica japoneza wabi-sabi reprezinta o modalitate de a percepe frumusetea printr-o acceptare a imperfectiunii. Imprimeurile inspirate din elemente ale naturii radiografiate, texturile materialelor folosite si accesoriile realizate din bambus contribuie la construirea unui univers vestimentar in care constientizarea ciclului natural al cresterii, degradarii si mortii il face pe individ sa isi reevalueze propriile valori.

DSC_1968 DSC_2032 (1) DSC_2060 DSC_1862 (1) DSC_1897

Departe de haosul si murmurul sacaitor al realitatii modei ne-au dus si colectiile absolventilor UAD de anul acesta si pentru cateva ore am reusit sa ne detasam de nimicurile cotidiene si ne-am reamintit (macar unii dintre noi) cat de frumos pare un nou inceput de drum. Restul…e doar fum si iluzie.

 

Credit foto colectii: Daniel Robu

 

#bloggers4galauad sau pledoarie pentru social media

Anul acesta am avut ocazia sa particip la Gala UAD Fashion Design in calitate de membru al unui juriu special care a oferit pentru prima data in cadrul evenimentului ajuns la cea de-a 20-a editie un “pasaport catre social media” absolventilor. Acest juriu a fost conceput in urma invitatiei organizatorilor evenimentului care au dorit sa integreze blogurile de fashion in promovarea absolventilor. Chiar daca relevanta acestora in industrie continua sa fie dezbatuta, iar directia creativa a unora nu vizeaza in mod special zona artistica a fenomenului modei, vizibilitatea in social media poate sa le ofere tinerilor designeri promovare si posibilitatea de a intra in contact cu diferite publicuri. Astfel ca initiativa Prep.univ.drd. Lucian Broscățean, sustinuta de Raluca Popa, Diana Flore si Vestige Pret a Porter, showroom-ul din incinta Vestige Atelier des Beaux Arts care gazduieste creatii ale absolventilor UAD din anii trecuti, ale caror creatii am avut placerea sa le purtam in cadrul Galei de anul acesta, a reprezentat pentru noi, bloggerii, o oportunitate de a ne folosi resursele din online pentru a duce si mai departe ceea ce unii dintre noi facem de cativa ani: sustinerea si promovarea tinerilor designeri.

Criteriile de jurizare au fost alese in asa fel incat sa omogenizeze punctele de vedere ale membrilor unui juriu compus din bloggeri apartinand unor zone diferite ale blogosferei de fashion. Transpunerea conceptului in piesele vestimentare, originalitatea, executia, adaptabilitatea, relevanta pentru moda prezentului si viral appeal-ul (capacitatea colectiei de a circula in online) au fost aspectele pe care membrii juriului #bloggers4galauad le-au luat in considerare in alegerea castigatorilor. Notele au fost acordate de la 1 la 5 (1 fiind nota cea mai mica), iar rezultatul final a fost obtinut prin calcularea tuturor notelor si stabilirea unui clasament. Chiar daca vocea bloggerilor este prin definitie una subiectiva, in alegerea facuta am incercat sa ne pastram obiectivitatea. Astfel ca, detinatorii pasaportului catre social media sunt:  LUIS DRĂJAN la nivel de licenta, si LUCIAN RUSU pentru colectia sa de masterat.

Ce este interesant de observat, dincolo de obiectivitatea alegerii facute, e modul in care se leaga cele doua colectii castigatoare in contextul fenomenului social media. Pe de-o parte avem colectia lui Luis Drăjan intitulata Me, Luis care face trimitere la o cultura a narcisismului in care individul se pune in centrul universului sau si practica auto-descoperirea prin hedonism. Chiar daca aceasta cultura cunoscuta si sub numele de „Me Culture”, sau “Baby Boomer” isi are originile in cultura pop americana a anilor 70, este poate si mai relevanta pentru prezentul in care traim. Retelele de socializare functioneaza ca niste oglinzi ce distorsioneaza realitatea in functie de dorintele utilizatorilor si au puterea de a transforma necunoscuti in noii idoli ai generatiilor tinere.  Colectia lui Luis Drăjan functioneaza ca un exercitiu hiper-personal si ironic de auto-analiza, care presupune sintetizarea elementelor definitorii si accentuarea caracteristicilor personale prin exagerarea detaliilor particulare. Destinate unui public masculin, piesele ce constituie colectia pot functiona cu usurinta si in garderoba feminina, pentru ca in „cultura eu-lui” ceea ce conteaza cu adevarat este ego-ul purtatorului. Prin intermediul styling-ului, colectia isi afirma apartenenta la o categorie de varsta care intelege importanta imaginii personale si care are know-how-ul necesar pentru a alege hashtag-urile corecte in momentul in care isi vor posta pe retelele de socializare imagini cu ei purtand piese din colectia designerului.

DSC_0236 DSC_0203 DSC_0168 DSC_0140 DSC_0106

Colectia lui Lucian Rusu abordeaza individualitatea intr-o maniera conceptuala. Radical din chip este o colectie care pune in discutie intr-o maniera creativa fragmentarea mentala si corporala care pe mine ma duce cu gandul la repercursiunile pe care le are tehnologia asupra fizicului si psihicului omului contemporan. Faptul ca designerul a ales sa foloseasca materiale neconventionale, specifice tapiteriei automobilelor contribuie la analiza conceptului frumusetii intr-un prezent mecanic. Reconfigurarea frumusetii porneste de la explorarea relatiei dintre om si tehnologie, rezultatul interactiunii generand forme hibride, asimetrii si incizii la nivelul materialelor. Radical din chip este o colectie care surprinde profunzimea prin intelegerea suprafetei. Intr-un prezent in care imaginea primeaza, designerul „sparge” oglinzile pentru a dezvalui o frumusete dincolo de aparente. Mecanismele de prindere ale materialelor ne duc cu gandul la un experiment neortodox, precum cel al doctorului Frankenstein, dar rezultatul obtinut de Lucian Rusu este departe de a fi monstruos, este o recompunere a frumusetii intr-o maniera personala

DSC_2803 DSC_2644 DSC_2671 DSC_2695 DSC_2725 DSC_2774

Daca Luis Drăjan se foloseste de mecanismele de functionare a culturii superficialitatii, Lucian Rusu le disloca pentru a le reconfigura sensul. Doua abordari diferite, doi designeri talentati, doua colectii relevante pentru un prezent in care social media-ul are in continuare puterea de a face rotile sa se invarta.

credit foto: Daniel Robu

 

 

Noua generatie de tineri designeri romani la cea de-a 20-a Gala UAD

In data de 29 iunie a avut loc la Teatrul National Cluj-Napoca Gala de Absolvire a studentilor sectiei Moda si Design Vestimentar ai Universitatii de Arta si Design. Aceasta editie a fost una speciala, celebrand 20 de ani de existenta a acestui eveniment care a reusit de-a lungul timpului sa ofere studentilor o platforma de promovare si validare a talentului lor. Henkel Romania a fost din nou alaturi de absolventi si cu ajutorul unui juriu, din care Zipcodefashion a avut placerea sa faca parte pentru a doua oara, alaturi de Mirela Bucovicean, fondatorul Molecule F,  si reprezentanti ai companiei Henkel România, a premiat trei tineri designeri.

Juriul de anul acesta a acordat doua distinctii pentru recunoasterea talentului tinerilor designeri romani si sprijin in debutul unei cariere in moda:  Premiul Perwoll pentru tineri designeri (pentru excelenta in alegerea si combinarea tesaturilor), respectiv Premiul Syoss pentru cea mai inovatoare colectie (din perspectiva materialelor, a mesajului si a creativitatii stilului).

Premiul Perwoll pentru tineri designeri a fost castigat de Nazarica Bartos la nivel de licenta si de Aitai Lorincz pentru colectia de masterat.

Colectia care constituie lucrarea de diploma a talentatei castigatoare premiata de Perwoll Nazarica Bartoş  –denumita „White Picket Fence” – reconfigureaza silueta feminina pentru a redefini stereotipul de „housewife”, stergand conotatiile negative din jurul acestuia. Alegerile cromatice au in centru rozul prafuit, ca un comentariu personal al artistei la adresa imaginii clasice a sotiei perfecte.

Nazarica Bartos_2_Nazarica Bartos_1_Nazarica Bartos_Colectia White Picket Fence_Castigatoarea Premiului Perwoll pentru tineri designeri_licenta

Cel de-al doilea designer premiat de Perwoll la Gala de Absolvire UAD 2014, Aitai Lorincz, a reusit sa cucereasca juriul si publicul prin colectia sa, denumita  „Memoriile unui destin”. Creatiile vestimentare care o compun exploreaza perioada interbelica si a Reginei Maria, ca un tribut adus istoriei si valorilor nationale, inspirandu-se din linia camasilor, sumanelor si caftanelor boieresti din acele vremuri, cu tesaturi innobilate cu perle, in combinatii de organza si tul, stofe peliculizate, fire metalice si dantele.

Aitai Lorincz_2_Aitai Lorincz_1_Aitai Lorincz_Colectia Memoriile unui destin_castigator Premiul Perwoll pentru tineri designeri

In premiera la aceasta gala aniversara, Syoss a acordat un premiu special pentru cea mai inovatoare colectie, punctand elementul de originalitate care da nastere noilor trenduri de stil. Juriul a desemnat colectia creata de Lucian Rusu (absolvent master) drept castigatoare a premiului Syoss. Denumita Radical în Chip”, colectia lui Lucian Rusu, a iesit din tipare datorita originalitatii exprimate prin cele 12 creatii vestimentare care recompun frumusetea intr-o maniera personala. Colectia a fost creata folosind materiale specifice tapiteriei automobilelor si accesorii care sugereaza o instalatie, fiind inserate in ansamblul dislocat al unei roti de bicicleta.

Lucian Rusu_2_Lucian Rusu_3_Lucian Rusu_Colectia Radical in Chip_castigator Premiul Syoss pentru cea mai inovatoare colectie

Pe langa sprijinul financiar, cei trei castigatori vor beneficia de promovare din partea Henkel Romania, prin marcile sale Perwoll si Syoss, atat in cadrul evenimentelor dedicate modei, cat si pe platformele de comunicare online ale brandurilor.

Premiul Perwoll pentru Tineri Designeri a fost acordat de-a lungul anilor pentru creativitate in combinarea tesaturilor in colectiile de absolvire catre: Alina Morar si Cătălin Vălean (2013, absolvenți ai UAD), Irina Silistraru si Alexandra Ivaşcu (2012, absolvenți ai UAD), Doina Pirău si Andreea Boariu (2011, absolvenți ai UAD), Ramona Manea si Roxana Benea (2011, absolvente ale UNA București), Alexandra Puşcaşu si Maria Hera (2010,absolvenți ai UAD).

Gala UAD 2014 @ Expo Transilvania

Pregatirile pentru Gala UAD Fashion Design de azi implica neaparat si o vizita la Expo Transilvania unde am avut ocazia sa vad o parte din colectiile absolventilor sectiei Moda si Design Vestimentar, cat si lucrari de diploma ale studentilor celorlalte sectii din cadrul UAD. Expozitia va fi deschisa publicului pana in data de 5 iulie, asa ca daca nu ati ajuns aseara la vernisaj, mai aveti ocazia sa vedeti lucrarile absolventilor UAD de anul acesta.

Dintre colectiile absolventilor sectiei de Moda si design vestimentar, cateva mi-au atras atentia. Wild Ballerina, colectia lui Szados Apolka, Doodle, colectia Florentinei Chirita, Hunting Spot, colectia Adrianei Chiluti, si Mr. Green, colectia Oanei Juganaru.

Szados Apolka – Wild Ballerina a fost inspirata de un personaj feminin cu alura sportiva. Proiectul urmareste cultura corpului in societatea contemporana, de la dans la body-building, un amestec de putere si fragilitate.

gala UAD 2014gala UAD 2014gala UAD 2014Chirita Florentina – Doodle, pentru ca doodle reprezinta un tip de desen nefocalizat sau inconstient, si este considerat de obicei o activitate superficiala. Colectia Doodle preia aceasta modalitate de exprimare adaptand-o pentru vestimentatia streetwear. O parte din materialele folosite sunt realizate manual, printr-o tehnica de impaslire.

gala UAD 2014gala UAD 2014Adriana Chiluti – Hunting Spot. Punctul de pornire al colectiei a fost costumul masculin de vanatoare din anii 30-40. Elemente precum gravurile armelor de vanatoare, sau simboluri ale naturii se regasesc transpuse in colectie cu ajutorul imprimeurilor digitale si broderiilor.

gala UAD 2014gala UAD 2014Oana Juganaru- Mr. Green. Personajul ilustrat in aceasta colectie readuce in actualitate notiunea de gentleman, conectand-o la noua orientare ecologista. Interventiile la nivelul materialitatilor amintesc de forme si structuri ale elementelor din natura.

IMG_0278IMG_0292

# BLOGGERS4GALAUAD

gala UAD 2014

In data de 29 iunie va avea loc cea de-a 20-a Gala a Absolventilor sectiei Moda-Design Vestimentar din cadrul Universitatii de Arta si Design Cluj-Napoca. De-a lungul celor 20 de ani de existenta, Gala UAD Fashion Design s-a transformat intr-unul dintre cele mai asteptate si bine organizate evenimente de profil de la noi din tara, oferindu-le studentilor sansa de a interactiona cu cei mai relevanti reprezentanti ai industriei modei din Romania. Prin numeroasele colaborari cu parteneri din industria textila, prin organizarea si mediatizarea atent gandita, prin premiile speciale oferite de un juriu format din jurnalisti, editori de moda si reprezentanti ai unor concern-uri, evenimentul ajuns la cea de-a 20-a editie a devenit o importanta platforma de promovare pentru tinerii absolventi ai sectiei de Moda si Design vestimentar din Cluj-Napoca.

Multi dintre absolventii din anii trecuti au dobandit prin intermediul acestui eveniment acces intr-o o lume, altfel greu de accesat. In urma evenimentului ei au primit oferte de colaborari, au aparut in publicatii importante, au primit sprijin de la persoane relevante din sistemul modei romanesti. Unii dintre ei au reusit sa primeasca internship-uri la mari designeri internationali precum: Ann Demeulemeester, Meadham Kirchhoff, Gareth Pugh.

Duminica, absolventii sectiei de Moda si Design Vestimentar, licenta si masterat,  vor avea ocazia sa-si prezinte colectiile intr-un cadru festiv, pe scena Teatrului National din Cluj-Napoca, in fata a peste 900 de invitati si a celor mai importanti profesionisti din domeniu, avand astfel posibilitatea de a primi un feed-back extrem de important  pentru un inceput de cariera.

Gala UAD Fashion Design va debuta în 28 iunie cu o expozitie de moda la Expo Transilvania si va continua pe 29 iunie cu fashion show-ul de pe scena  Teatrului National.10433077_867113449982709_8251125575240495226_n1623750_867126039981450_7786851276934581676_n

Si pentru ca mediul online a devenit in ultima perioada unul dintre cele mai eficiente canale de promovare, iar unele bloguri de moda au ajuns chiar sa concureze cu publicatii importante de profil, demonstrandu-si relevanța si influența pe care o au in industriei modei contemporane, eu impreuna cu 9 bloggeri de fashion din Cluj, la invitatia organizatorilor Galei UAD, vom forma anul acesta un juriu care, in cadrul evenimentului de duminica, va acorda un premiu special unui absolvent al Sectiei de Moda si Design Vestimentar. Ceilalti 9 bloggeri reuniti sub numele si hashtag-ul #bloggers4galauad sunt: Gloria  Csiszer – Flash me, Alexandra Alexa – clujlife, Sandra Bendre – Sandra Bendre fashion blog, Ioana Chisiu – Fashion Spot,  Catalina Ciolan – ide3a, Madalina Merca – The Indie Chase, Daria Patrunjel – Kittenhood, Iulia Romana Pop – – ide3a, Alexandra Rati – La Belle Critique.

Ne bucuram ca ni s-a oferit oportunitatea de a participa la un eveniment de talia Galei UAD Fashion Design si ca putem contribui la promovarea si sustinerea tinerilor designeri romani. Asteptam cu nerabdare evenimentul de duminica unde sunt sigura ca sarcina de a alege colectia castigatoare ne va fi ”ingreunata” de creativitatea absolventilor.

Until then, let’s hashtag away #bloggers4galauad

 

Un unghi de vedere

In urma cu ceva timp, m-am intalnit cu designerul Smaranda Almasan in atelierul sau din cadrul Fabricii de Pensule si mi-a povestit pe indelete despre importanta pe care arta o are in procesul sau creativ. Uitandu-ma la imaginile si la materialul video realizate pentru cea mai recenta colectie a sa (toamna-iarna 14/15), imi vine in minte seria de fotografii realizata de fotograful Irving Penn in colaborare cu Marcel Duchamp. Decorul in care Penn a imortalizat portretele unor personaje emblematice pentru secolul 20 (Truman Capote, Georgia O’Keefe, Marlene Dietrich, Igor Stravinsky) a fost conceput de Duchamp: doi pereti alaturati care formeaza un unghi de 22,5°. Efectul vizual pe care acest decor reuseste sa il creeze ne transmite, dincolo de imagine, ideea de individualitate, de singuratate acceptata, de siguranta, de singularitate.

Nu sunt sigura daca experimentul pus la cale de Irving Penn si Marcel Duchamp are vreo legatura reala cu imaginile din colectia Smarandei Almasan, dar sunt sigura ca experimentul pus la cale de designer la nivel de concept, materiale si tipare functioneaza atat in imagini, cat si intr-o realitate in care unghiurile sunt de 90°.

Smaranda Almasan f/w 2014-2015Smaranda Almasan f/w 2014-2015Smaranda Almasan f/w 2014-2015Smaranda Almasan f/w 2014-2015

foto: Vlad Andrei Gherman
styling:Laura Firefly
hair&make-up:Laura Firefly
model:Alexandra M.
spatiu: Galeria Sabot , Fabrica de Pensule

Let’s talk about fashion

Moda este necruțătoare. Daca nu stii cum sa tii pasul cu ea, vei fi lasat deoparte, vei fi pedepsit sa traiesti in zona din afara modei (out of fashion, the zone where fashionable things don’t happen very often).

let's talk about fashion

Moda iartă, dar si uită.

let's talk about fashion

Moda consuma.

let's talk about fashion

Moda nu are prieteni, are doar followeri.

let's talk about fashion

Creeaza dispute…

let's talk about fashion

…si  victime colaterale

let's talk about fashion

Magia modei ascunde, de cele mai multe ori, o realitate mai putin fermecatoare

let's talk about fashion

Moda paraseste intotdeauna scena inaintea ultimelor aplauze

let's talk about fashion

sursa poze: tumblr

 

 

 

Ce e la moda saptamana aceasta?

Saptamana aceasta e la moda TIFF-ul si moda e la TIFF, dar spre deosebire de sezoanele modei, sezonul TIFF nu crede in reduceri, evita reproducerile ieftine si lasa dramele si intrigile sa se desfasoare doar pe marile ecrane ale cinematografelor.

Daca vrei sa fii la moda saptamana aceasta, renunta sa pui deoparte bani pentru o pereche de pantofi Simone Rocha, pentru o geanta Prada, pentru o rochie Christopher Kane, sau pentru un blazer Saint Laurent. Saptamana aceasta ai ocazia sa investesti in cultura ta generala, in salile de cinema, in concerte si in expozitii. Saptamana aceasta consuma fashion a la TIFF.

Untitled

Cum?

– fa o calatorie la Ferma lui Tom

– insoteste-l pe Nick Cave in cea de-a 20.000-a zi a sa pe Pamant

– fredoneaza acordurile misterioase ale Mariei T

– exploreaza Depozitul de Filme

– incearca sa il cunosti mai bine pe domnul YSL

– semneaza un pact cu Faust pe ritmuri de orga

– lasa-te sedus si abandonat

– descopera catedralele culturii

– scufunda-te in spuma zilelor

– retraieste 12 ani de copilarie prin obiectivul lui Linklater

Tratamentul “Luca Mainini”

Luca Mainini ne propune o altfel de incursiune in taramul modei, un taram fragmentar, haotic, un taram locuit de hibrizi nascuti din parinti consumeristi. Luca Mainini reconfigureaza imaginile care ne stabilesc de la sezon la sezon dorintele, aspiratiile, ne alimenteaza dezamagirile. Colajele sale sectioneaza imaginile glossy ale modei si ale frumusetii contemporane, atat de stilizate si perfecte incat par sterile, si incearca sa le readuca la “viata”. Rezultatul insa ne duce cu gandul la experimentul doctorului Frankenstein, doar ca experimentul lui Mainini este unul ludic, critica sa este filtrata prin simtul umorului, iar subiectele sunt tratate cu o oarecare detasare. Luca Mainini este, asa cum si lui ii place sa isi spuna – un “pop voyeur” intr-o continua cautare de fantezii consumeriste.

tumblr_n44tzsfbKV1qarveuo1_400tumblr_n5k36q9WQp1qarveuo1_r1_1280tumblr_n1cgcwMqPa1qarveuo1_500tumblr_n44tyw7o5g1qarveuo1_400 tumblr_n44txo5OyO1qarveuo1_400tumblr_n1saf1ZKTa1qarveuo1_500

Seria aceasta de colaje a fost facuta pentru cel de-al 6-lea numar al revistei Style.com si transformate ulterior in gif-uri. Pentru mai multe colaje create de Luca Mainini, vizitati pagina sa de tumblr:

http://lucamaininipsychodiva.tumblr.com/

Escapism: primavara-vara 2014

Moda poate fi perceputa ca o forma de escapism. Designerii mizeaza pe dorinta noastra de a evada din realitatea cotidiana si de a accesa, prin intermediul creatiilor vestimentare, un taram estetic in care oricine isi poate gasi locul. Fie ca ajungem sa purtam creatiile respective, sau doar sa sporim caracterul utopic al acestora, calatoria spre locul unde hainele capata sens ne este garantata.
Pentru sezonul primavara-vara 2014, designerii ne propun diferite pachete de vacanta. Unul dintre pachete, ofera doritorilor posibilitatea de a calatori intr-un spatiu intercultural, fara granite impuse, unde traditia se imbina cu inovatia, unde etnicitatea este reconfigurata, unde simbolurile devin ornamente.

COLAJ

In Love with Magic Cities

“The eye has to travel” ne spune Diana Vreeland, si indemnul ei are aceeasi relevanta pe care a avut-o in momentul in care a fost exprimat pentru prima oara. Calatoria, fie ea si imaginara ne transforma, ne ofera noi perspective, ne aeriseste creativitatea, iar Noemi Meilman (prin intermediul blogului sau, Placerile lui Noe), impreuna cu Razvan Firea apeleaza la amintirile vizuale culese in propriile pribegii pentru a pune bazele unui nou proiect comun:  In Love with Magic Cities.

Povestea din spatele proiectului ne este impartasita de Noemi: “Dupa ce m-am intors din vacanta mea in Nevada, in toamna lui 2012, l-am rugat pe Razvan sa imi faca un tricou imprimat cu celebra emblema a orasului Las Vegas. Mai multi prieteni l-au vazut si si-au dorit si ei. Apoi Ana Morodan ne-a intrebat daca ii facem si cu Bruges. Si atunci am facut o lista de 13 orase preferate ale unor prieteni apropiati. Razvan si cu Marius Concita au dezvoltat layout-urile (mai putin Lisabona, realizat de Ana Bucur si Tel-Aviv, desenat in joaca de mine). Iar intr-o superba zi de martie, cu temperaturi de mai am facut si sedinta foto, in zona Mendeleev (unde are Razvan atelierul). Fotografiile au fost surprinse de camera bunei mele prietene Ioana Ulmeanu, care are un ochi foarte bun si face fotografie din hobby.”

In Love with Magic Cities reuneste prieteni apropiati lor si impresiile stranse de acestia in calatoriile facute in orase care, odata explorate, au devenit pentru fiecare in parte locuri magice.

Orasele magice si exploratorii acestora sunt:  Lisabona Anei Bucur, Bruge-ul Anei Morodan,  Las Vegas-ul Ancai Dinculescu (Molecule-F), Berlinul Cerinei Ratiu, New-York-ul Cristinei Bazavan, Sankt Petersburg-ul Mirelei Bucovicean, Bucurestiul lui Vicki Nicola, Londra lui Marius Concita, Buenos Aires-ul lui Ovidiu Buta, Parisul lui Radu Mada, Los Angelesul lui Razvan Firea, San Francisco-ul lui Robert Ratiu, si Tel-Aviv-ul lui Noemi Meilman.

Tricourile pot fi achizitionate de pe http://www.molecule-f.com si din atelierul Le Petit Indigent si o selectie de cateva orase se gaseste si la The Place X.

magic cities noemi +razvanMagic Cities - Ana Bucur in Lisabona-web Magic Cities - Ana Morodan in Bruges-web Magic Cities - Anca Dinculescu in Las Vegas-web Magic Cities - Cerina Ratiu in Berlin-web Magic Cities - Cristina Bazavan in New York-web Magic Cities - Marius Concita in Londra-web Magic Cities - Mirela Bucovicean in St Petersburg-web Magic Cities - Ovidiu Buta in Buenos Aires-web Magic Cities - Radu Mada in Paris-web Magic Cities - Robert Ratiu in San Francisco-web Magic Cities - Vicki Nicola in Bucharest-web