Cindy Sherman: Frumusetea dincolo de aparenta

Interesul lui Cindy Sherman fata de constructia identitatii feminine in contextul unei culturi vizuale reprezinta probabil punctul in care viziunea sa artistica si moda se intalnesc. Formula clasica de realizare a unei fotografii de moda este deconstruita de Sherman. Modelul feminin, intruchipand perfectiunea fizica, atat de prezent in paginile revistelor de moda, lipseste cu desavarsire in fotografiile sale. Acesta este inlocuit de chipuri burlesti, exagerari bizare. Machiajul este excesiv, pozitiile modelului sunt neobisnuite pentru un pictorial de fashion, hainele nu constituie elemente centrale ale compozitiei, ele contribuie, impreuna cu celelalte elemente la ciudatenia imaginii finale. Reconfigurand limitele fotografiei de moda, Cindy Sherman elibereaza atat femeia, cat si hainele pe care aceasta le poarta, haine care, in fotografiile lui Sherman, cuvanteaza.

1 2

Primul ei contact cu lumea modei si a fotografiei de moda a avut loc in anul 1983, cand Dianne Benson ii propune artistei sa realizeze un pictorial in care sa ii promoveze magazinul de reprezentanta. Seria de fotografii apare in paginile revistei „Interview” si constituie, cel mai probabil, motivul pentru care, in acelasi an, Sherman este rugata de editia franceza a revistei „Vogue” sa realizeze un pictorial pentru unul dintre numerele publicatiei. Cindy accepta provocarea, privind-o ca pe o continuare fireasca a explorarii stereotipurilor feminitatii cultivate in paginile revistelor, explorare incepută odata cu seria ”Centerfolds”. Sherman devine interesata de domeniul modei, vazand in acesta un continuu joc al transformarii la care femeile iau parte zi de zi cu scopul de a deveni mai frumoase, mai dorite, de a-si putea crea o varianta imbunatatita a propriei identitati. In seria de fotografii aparute in revista ”Interview”, ea pare a se revolta impotriva fotografiilor de moda care cultiva o frumusete fara substanta. Sherman intelege ca frumusetea prefabricata promovata de astfel de publicatii are de-a face cu tentatia de a te integra intr-un canon al frumusetii in care odata ajunsa te simti prizoniera. Probabil si din aceasta cauza artista declara: ”the world is so drawn toward beauty that I became interested in things that are normally considered grotesque or ugly, seeing them more fascinating and beautiful. Also, I like making images that from a distance seem kind of seductive, colorful, luscious and engaging, and then you realize what you’re looking at is something totally opposite.” Precum moda care, la prima vedere seduce si atrage privirea, declanseaza dorinta si inseala perceptia, imaginile create de Sherman ascund in spatele portretelor aceleiasi femei, metamorfozata intr-o serie de identitati diferite, o tensiune aparte, o voce care asteapta sa fie lasata sa vorbeasca.

4 5

In anul 1993, colaboreaza cu revista „Harper’s Bazaar”, colaborare considerata ulterior de Sherman ca fiind una dintre cele mai cooperative intalniri cu revistele de moda, cei de la „Harper’s” oferindu-i libertatea creativa de care artista avea nevoie. Unele surse sustin ca, datorita imaginilor aparute in pictorialul din Bazaar, in anul 1994 Cindy Sherman este contactata de brand-ul Comme des Garcons, care ii propune sa realizeze o serie de fotografii de promovare a colectia pentru sezonul toamna-iarna 1994/1995. Colaborarea dintre Sherman si Kawakubo se transforma intr-un dialog interdisciplinar atat de firesc, incat fotografiile ce au rezultat din aceasta colaborare au avut potentialul de a schimba paradigmele modei si ale fotografiei de moda. Cele doua artiste interogheaza constant modalitatile traditionale de reprezentare a feminitatii, scotandu-si receptorii din zona estetica de confort. Machiajul excesiv, decorurile austere, recuzita bizara, alegerile stilistice realizate in exclusivitate de Sherman, asa cum se intampla in cazul tuturor fotografiilor realizate de aceasta, contribuie la realizarea unor imagini eclectice. Piesele vestimentare care, in cazul unui pictorial comercial, ar trebui sa constituie puncte de maxim interes in compozitia finala devin in fotografiile realizate de Sherman elemente la fel de importante precum machiajul, recuzita, coafura, pozitiile corpului. Doar acceptand eclectismul ansamblului vom putea deslusi mesajul detaliilor. Aceste fotografii anti-fashion pot genera soc si confuzie, mai ales cand sunt raportate la parametrii traditionali de realizare a fotografiei de moda, dar functioneaza perfect in contextul intalnirii dintre Rei Kawakubo si Cindy Sherman, doua voci distincte ale unei abordari interdisciplinare a creatiei.

7 8 9

Incursiunile artistei in lumea modei continua cu o colaborare cu designerul Marc Jacobs care, in anul 2006 îi propune sa apara alaturi de apreciatul fotograf Jurgen Teller in imaginile campaniei de promovare a colectiei brand-ului ce ii poarta numele si continua cu realizarea campaniei de promovare a colectiei casei Balenciaga din anul 2008. In aceasta campanie, Sherman alege sa portretizeze diferite personalitati din lumea modei purtand creatiile Balenciaga. Imaginile, cu mult mai convenționale decat cele realizate in colaborare cu Rei Kawakubo, pastreaza maniera caracteristica de reprezentare a lui Sherman. Incercarile sale de a reinterpreta modalitatile de reprezentare a feminitatii si a frumusetii cu siguranta nu se vor opri aici. Fotografiile sale ne vorbesc nu numai despre dorinta noastra de a ne transforma si de a fi transformati ci si despre o oarecare placere vinovata de a ne lasa invesmantati de imagini.

96346947

12

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine.In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements