Henrik Vibskov: functia interdisciplinara a modei

Moda a avut mereu o legatura speciala cu celelalte discipline artistice. Creatorii vestimentari au inteles nevoia unei interactiuni permanente cu diferite surse creative. Motivele organice prezente in stilul Art Nouveau au impanzit materialele rochiilor scapate de incorsetarile trecutului, formele abstracte promovate de cubisti s-au materializat in fuste tubulare si palarii geometrice. Paul Poiret a fost un impatimit al artelor frumoase, avand numeroase legaturi in cercurile artistilor parizieni. Printre artistii preferati de el se numara: Picasso, Matisse, Utrillo, Francis Picabia. Aportul acestora la schimbarile artistice de la inceput de secol a constituit o sursa importanta de inspiratie pentru Poiret. Elsa Schiaparelli a sustinut viziunea halucinanta a suprarealistilor, oferind femeilor o alternativa fantezista la costumele austere promovate de rivala sa Coco Chanel. Henrik Vibskow profita de acesta legatura existenta intre arta si moda  pentru a-si pune la cale reprezentatiile sale fantasmagorice. Experienta vizuala creata de el iti permite accesul intr-un spatiu alternativ unde barierele, acum difuze, dintre discipline genereaza o noua viziune asupra modei.

Henrik Vibskov portretizeaza profilul artistului contemporan. A absolvit prestigiosul Colegiu de Arta si Design Central Saint Martin din Londra, incepandu-si, astfel, cariera de designer. Dar viziunea sa artistica nu se limiteaza doar la domeniul modei, el activand cu succes si in zona muzicii electronice experimentale, unde colaboreaza cu artistul danez Anders Trentemoller si cu Mikael Simpson, avand, in acelasi timp, expozitii in importante muzee si galerii din jurul lumii: MoMA in New York, Palais de Tokyo in Paris sau Zeeuws Museum in Middelburg, Olanda.

Natura versatila a intereselor sale il recomanda pe Henrik Vibskov ca fiind un artist care nu isi izoleaza campul creativ doar la un domeniu, ci confrunta spatiul modei cu cel al inovatiilor artistice, al teatrului si al muzicii, pentru a da nastere unei experiente vizuale diferite. Datorita viziunii sale interdisciplinare, Henrik Vibskov poate sa isi aplice cunostintele acumulate din domenii conexe asupra procesului de creare a hainelor. Prezentarile colectiilor sale vestimentare constituie performance-uri artistice in cadrul carora modele imbracate in creatiile sale interactioneaza cu instalatii eclectice.

Untitled

„Composing colors is a lot like composing music. You need trebles, intermediate notes, bass. You want a steady rhytm, a syncopated rhytm.” 

„The Fantabulous Bicycle Music Factory” constituie numele, dar si dezvalui conceptul din spatele colectiei sale pentru sezonul primavara-vara 2008. Imbinand pasiunea sa pentru masinarii imposibile cu pasiunea pentru muzica, Henrik Vibskov isi pune modelele sa defileze in jurul unei instalatii formate dintr-o serie de biciclete interconectate prin instrumente muzicale. Manechinele interactioneaza pe rand cu aceasta masinarie activand astfel instrumentele care emit sunete.

4

Importanta pe care designerul o atribuie acestor instalatii neconventionale nu constituie un artificiu care sa epateze. Performence-urile puse la cale de el fac referire la tensiunea existenta intre om si tehnologie, intre om si masinarie, unde hainele sunt cele capabile sa creeze o legatura coerenta intre fiinta si obiect. Colecta sa intitulata „The Human Laundry Service” exploreaza aceasta tensiune, prezentand-o sub forma unei relatii de interdependenta in care individul poate cu usurinta sa devina sclav al propriului progres. Rotile hipnotizante ce constituie decorul show-ului sunt puse in miscare de modele imbracate in piese vestimentare create de Vibskov. Universul gandit de acesta este unul static si insuficient, dar care, prin aportul individului, devine un portal spiritual.

5

Propunerea sa in materie de creatie vestimentara pentru sezonul primavara-vara 2012 este construita in jurul conceptului ce da si nume colectiei: Panopticon. A tot si a toate vazator, spectatorului i se permite acces in spatiu conceput de Vibskov sub forma unei camere multiplicate. Pentru a vedea Intregul e necesara o viziune de ansamblu, o viziune panoptica. Pana si accesoriile steampunk par sa ne transmita acelasi lucru : imaginile trebuie mereu filtrate prin mai multe lentile pentru o intelegere deplina a lor.

6

In toata aceasta nebunie creatoare, piesele vestimentare nu isi pierd functia lor principala – aceea de a fi purtate. Hainele par a functiona in universul lui Henrik Vibskov ca un liant intre fantezie si realitate, amintind mereu de un spatiu cotidian populat de o sumedenie de elemente creative din care artisti precum Vibskov isi gasesc inspiratia.

8***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

Elsa Schiaparelli: Conversatii suprarealiste

Mostenirea artistica lasata de Elsa Schiaparelli contemporaneitatii se aseamana unui fenomen astronomic a carui existenta, validata de experti si observata de pasionati, trece neobservata de cei care nu au rabdare să priveasca, de cei care nu au capacitatea sa inteleaga. Destinul Elsei Schiaparelli a stat sub semnul unei stele aparte sau, daca e sa ne luam dupa spusele unchiului sau, Giovanni Schiaparelli (astronom cunoscut pentru descoperirea canalelor de pe Marte), sub semnul constelatiei Carul Mare, formata de linia imaginara ce unea alunitele de pe fata nepoatei sale. Vizionarismul sau continua sa influenteze creativitatea designerilor, pastrand vie legatura speciala dintre moda si arta.

Moda feminina a inceputului de secol 20 a cunoscut o transformare notabila, influentata de schimbari sociale, ideologice, economice, artistice si politice, iar Elsa Schiaparelli a profitat din plin de acest climat propice pentru o creativitate debordanta. Inconjurata de creatori unici precum Coco Chanel, Paul Poiret sau Madeleine Vionnet, Schiaparelli a reusit sa se evidentieze prin indrazneala abordarii sale si prin modalitatea ei interdisciplinara de percepere a modei. Elsa a privit mereu moda ca pe un spatiu in care corpul este limita dintre subiect si obiect. Ea a explorat acest aspect in creatii care au incercat sa redefineasca modul in care percepem frumusetea si frumosul.

2

Pasiunea pentru arta si conexiunile ei cu cercul suprarealistilor francezi din anii `30 a dat nastere unei fuziuni intrigante intre moda si arta. Chiar daca multi ignora aportul modei in miscarea suprarealista, folosirea unor principii suprarealiste in compozitia pieselor vestimentare semnate Schiaparelli cat si interesul unor membri ai miscarii suprarealiste precum Dali, Jean Cocteau sau Man Ray pentru creatiile acesteia, ne demonstreaza o fuziune a celor doua discipline artistice, nemaiintalnita pana atunci.

Suprarealistii sondau zonele subconstientului, de unde extrageau imagini stranii pe care le inserau in realitate pentru a crea incertitudine in mintile privitorilor facandu-i sa chestioneze mereu limitele dintre real si imaginar. Una dintre tehnicile preferate de acestia, tromp l’oeil, permitea redarea unor elemente ale spatiului concret intr-o maniera ce creeaza iluzii la nivelul receptarii. Elsa Schiaparelli a adoptat aceasta tehnica pentru a combina elementele decorative cu practicabilitatea pieselor vestimentare. Piesa care a propulsat-o pe Elsa in lumea modei a fost puloverul negru cu o funda alba in jurul gatului. Pe langa inovatia adusa la nivel de tehnica de tricotaj, care a impiedicat deteriorarea prematura a formei pieselor obtinute prin aceasta tehnica, Schiaparelli a adaugat banalului pulover negru o funda alba folosind tehnica tromp l’oeil. Funda din jurul gatului nu mai constituia un accesoriu aplicat ulterior peste suprafata puloverului, ci se transforma intr-un imprimeu tricotat. Impactul vizual era amplificat de iluzia creata. Tricotajele folosite la acea vreme in vestimentatia sportiva au primit astfel o noua valenta, putand fi incorporate cu usurinta in diferite combinatii vestimentare.

1

Asa cum suprarealistii imbinau realul cu irealul, Schiaparelli imbina elemente decorative cu elemente practice. Tehnica tromp l’oeil folosita de aceasta, pe langa intruducerea elementului ludic in vestimentatie, invita la o privire mai indeaproape, la o atingere a suprafetelor pentru a percepe iluzia, pentru a impartasi o complicitate cu creatorul. Interesul ei fata de tehnicile suprarealiste o apropie si de membrii de seama ai curentului. Ea colaborează cu Man Ray pentru o serie de fotografii care au aparut in revista Minotaur, publicatie importanta a miscarii suprarealiste. Intra intr-un dialog creativ cu Salvador Dali si Jean Cocteau,  demonstrand astfel necesitatea interactiunii dintre diferitele domenii artistice, interactiune care, in cazul ei, s-a transformat in inovatie.

O alta punte de legatura dintre suprarealisti si demersul creativ al Elsei Schiaparelli o constituie conceptul, considerat de catre Andre Breton de capatai in estetica suprarealista: conceptul de frumusete convulsiva. Acest concept defineste frumusetea ca o serie de asocieri stranii, de socuri la nivelul perceptiei. Suprarealistii nu promovau o estetica a frumosului clasic, ci incercau sa destabilizeze vechile norme, promovand o frumusete a straniului, a neobisnuitului. La fel ca acestia, Schiaparelli regandea frumusetea feminina, scotand la iveala, prin socuri vizuale, o noua frumusete, care destabiliza normele impuse de gen si notiunile conventionale privind atractia. Chiar daca Breton era impotriva oricarei legaturi dintre arta suprarealista si moda, considerand-o pe cea din urma lipsita de orice valoare artistica, datorita functiei sale utilitare, conceptul promovat de acesta, cel de frumusete convulsiva, insumeaza cel mai bine legatura pe care moda a avut-o cu miscarea suprarealista. Contradictiile rezultate din asocieri bizare prezente in lucrarile suprarealiste stau la baza creatiilor Schiaparelli. Socul provocat de aceasta noua forma de frumusete, convulsiva, devine o predominanta a universului ei creativ. „Shocking” este numele ce-l poarta parfumul lansat de casa Schiaparelli, „shocking pink” este nuanta ambalajului in care se afla parfumul si este nuanta preferata de designer, „Shocking Life” este titlul autobiografiei sale. Socuri vizuale sunt presarate de-a lungul colectiile sale din care se ivesc nasturi in forma de sirene, piane sau capete de vaca, fermoare in culori stridente, amplasate in cele mai neasteptate locuri, iar colaborarea sa cu excentricul Dali, cu siguranta nu diminueaza socurile aplicate lumii modei si nu numai. Obsesia lui Dali pentru sertarele ce deschid portile subconstientului au fost transpuse in creatiile Elsei si celebrate in paginile revistei Vogue. Palarii in forma de pantof cu toc, rochii presarate cu imprimeuri ce imita tesuturi sfasiate sau rochii diafane „parazitate” de homarul ce a bantuit pentru o vreme imaginarul lui Dali, sau suprafete de materiale modificate sa imita scheletul uman sunt experimente la limita dintre sublim si grotesc, orchestrate de cei doi.

3 4 5

Una dintre aspiratiile suprarealistilor a fost cea de a contopi obiectele cu subiectul ce le conditioneaza. Au incercat sa dobandeasca aceasta printr-o transformare a subiectului in obiect si prin crearea iluziei unei contopiri a celor doua prin tehnici precum tromp l’oeil. Fuziunea cea mai desavarsita insa a fost obtinuta in creatiile Elsei Schiaparelli. Interesata mereu de legatura dintre corp si vesminte, ea era de parere ca hainele nu trebuie construite dupa formele impuse de corp, ci corpul trebuie modelat dupa formele impuse de haine. Colaborarea sa cu Jean Cocteau este, probabil, cel mai relevant exemplu. Desenele acestuia, transformate in broderii ce insufla viata in materialele pieselor create de Schiaparelli fac posibila fuziunea poetica dintre subiect si obiect. Deux pieces-ul brodat cu desenul lui Cocteau, portretizand torso-ul unei aparitii feminine ce-si odihneste capul pe umarul sacoului si isi revarsa pletele aurii pe maneca hainei, face posibila conversatia dintre obiectul vestimentar si subiectul invesmantat, o conversatie intre discipline, o conversatie ce supravietuieste trecerii timpului si ne demonstreaza universalitatea unei gandiri creative.

6

cocteau

Catalogata ca fiind o excentrica fara cauza, desconsiderata de o parte a miscarii artistice datorita apartenentei la o lume considerata de acestia ca fiind artificiala si mercantila, Elsei Schiaparelli si discursul sau estetic continua sa intrige si sa valideze legatura speciala dintre moda si arta. Dovada relevantei creatiilor sale in contextul istoriei modei si al contemporaneitatii o constituie expozitia Impossible Conversations, care a fost gazduita de Metropolitan Museum din New York anul trecut, cat si redeschiderea casei Schiaparelli. Preluata de   Diego Delle Valle, presedinte al companiei Tod si actionar al unor brand-uri precum Ferrari, Maserati, LVMH, casa Schiaparelii situata in Place Vendome din Paris va demara o serie de proiecte, in colaborare cu designeri contemporani. Aceste colaborari au ca scop reinvierea creatiilor de geniu ale Elsei Schiaparelli. Primul designer anuntat este Christian Lacroix care va reinterpreta piesele iconice ale Elsei intr-o colectie care va fi prezentata in cadrul Saptamanii Haute Couture de la Paris din luna  iulie.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Bizarro World

Intr-un univers paralel in care Springfield-ul ar fi numit Fashionfield si The Simpsons ar fi o familie de elitisti, pasionati de moda si tot ce implica aceasta,  cel mai probabil unii din prietenii lor apropiati ar fi: Karl Lagerfeld, Marc Jacobs, Alber Elbaz, Anna Wintour, Hilary Alexander, Iris Apfel, Suzy Menkes, Coco Chanel,  Dita von Teese sau Diane Pernet.

sursa poze:

De ce Coco Chanel

Pentru ca e inceput de 2010 si inceput de blog si pentru ca in 1910 era inceput de Chanel.( Gabreille Chanel, deschide pe str. Cambon, nr.21, Paris, primul magazin Chanel)

  • a stiut intotdeauna ca stilul nu vine numai din haine ci si din atitudine.
  • a fost primul creator care a reusit sa le redea femeilor propriul corp dupa secole de incorsetari.
  • a declarat ca moda trebuie sa fie functionala.
  • folosind materiale considerate inferioare in perioada respectiva precum bumbacul, folosit doar pentru lenjeria intima a barbatilor, le-a re-inventat, folosindu-le in vestimentatia personala.
  • a descoperit in vestimentatia masculina inspiratie pentru un nou stil vestimentar, simplu, comfortabil,care va ajunge sa imbrace prototipul femeii secolului 20.
  • a introdus ideea de pantaloni in vestimentaţia feminina.
  • a croit conceptul de „little black dress”.
  • a creat costumul din tweed care a devenit si unul din trade-mark-urile casei Chanel.
  • a creat primele rochii din jerseu.
  • a inventat cureaua lant.
  • a reusit sa transforme un pulover larg, legat cu o curea, purtat cu o fusta intr-un look fara varsta.
  • a fost intotdeauna conştienta ca nu poţi separa moda de strada.
  • a fost indragostita de buzunare şi ne-a dezvaluit noi utilizari ale sale- a introdus buzunarele in designul poşetelor a le conferi funcţionalitate.
  • a creat primul IT bag. Chanel 2.55 ( cusatura romboidala, dublul C auriu şi sofisticata bretea din zale metalice sunt trade-mark-urile pentru geanta Chanel). Numele provine de la luna şi anul in care a fost creata. Scopul crearii ei fiind unul simplu: Coco vroia o poşeta care sa ii lase mainile libere.
  • a „tricotat” primul cardigan din caşmir.
  • a lansat primul parfum care sa poarte numele creatorului sau- Chanel No5
  • a inventat pantofii Chanel cu toc stabil şi varf din lac negru.
  • a fost prima care s-a gandit la a transforma bijuteriile din obiecte de lux in obiecte de vestimentaţie, creand conceptul de „accesoriu”.
  • a pus bazele conceptului de „total look”.
  • motto-ul ei era: „simplicity is the keynote of all true elegance”.

Pentru ca a dat naştere unei afaceri, unui stil, unui spirit…