Fashion is dead, long live fashion


1aThe more I think about today’s fashion, the more I realize it’s defined by a kind of fear of empty spaces, or horror vacui in fancier terms. From the number of shows/year, the number of pieces in a runway collection, the number of people attending the shows, or lurking outside the shows, the infinite number of tweets, retweets, to the absurd number of clothing items displayed in stores, the fashion industry is desperately trying to feed us content, to fill every inch of our news feed with its creations. Not a single pixel left unused. It almost seems as if it is trying to keep us distracted from what is actually happening…the end of fashion as we know it.

Li Edelkoort, one of the most prominent trend forecaster published recently an Anti_Fashion manifesto in which she argues why she believes the fashion industry “is going to implode”. Throughout the ten chapters that constitute the manifesto, she tackles different issues of the fashion industry, like the educational system, manufacturing, designers, consumers, marketing, and others.  Unfortunately I didn’t have the chance to read the manifesto in its original form, but in the article published on, there was a phrase that caught my attention: “Clothes will become the answer to our industries’ prayers”, due to the marketing’s demand for sellable products, not innovation, or experimentation in the field of fashion design. Slaves to financial institutions, hostage of shareholder interest, designers are recycling trends from the past, fearful of not disappointing the brand owners, and being replaced.

This perspective sheds light on the curious case of Hedi Slimane and his current success in rebranding the YSL brand. In a recent article published on Business of Fashion we are informed about the commercial success of his Saint Laurent experiment. According to recent analysis on sales at different major department stores and multi-brand boutiques, the brand has more than doubled its sales revenue in the three years since he took the creative reins. Despite the negative feedback of fashion critics, Hedi Slimane’s collections proved he has the ability to create clothes that sell. The secret behind this success? “It’s luxury but super basic items such as tailored jackets, bikers, bombers, denims”. Slimane seems to have been a designer ahead of his times, realizing what his consumers want: digestible fashion, perfectly executed, impeccably made ordinary clothes.2aBut where does this change in fashion leave designers that are still trying to innovate, not generate products? Li Edelkoort predicts that couture will make a comeback. “After all it is in the atelier of couture that we will find the laboratory of this labor of love. Suddenly the profession of couturier will become coveted and the exclusive way of crafting couture will be inspiring all others.” It’s almost like an overweight fashion system is slowly realizing that fast fashion is not the answer to its problems, and it’s willing to try a detox program. I really hope it succeeds, and I really hope Li Edelkoort’s predictions will come true: “This is the end of fashion as we know it. Fashion with a big F is no longer there. And maybe it’s not a problem; maybe it’s actually a good moment to rethink. Actually the comeback of couture, which I’m predicting, could bring us a host of new ideas of how to handle the idea of clothes. And maybe from these ashes another system will be born.”FotoFlexer_Photo

photo source:


ATELIER – The New Online Shopping Experience

This week, during the Romanian Fashion Trends and Brands Salon, a revolutionary application was presented for the first time to the public. ATELIER is an online application which provides a new way of discovering and experimenting with fashion styles. Tulemod, the company that envisioned and created this application is specialized in digital services, whose mission is to create a platform that uses cutting edge technology, from 3D scanning to database analytics, to re-imagining how users, designers, and retailers connect with fashion. Tulemod is a Romanian start-up company having research and development departments in Cluj-Napoca and Seattle.

ATELIER is basically a virtual fitting room where the customer with the help of a 3D avatar can access a wardrobe available for purchase. After trying on different products, the customers can also share their favorite outfits on different social networks, asking  their friends for advice before purchasing the clothes. ATELIER also allows you to see how the outfit moves on your body, it shows a more accurate fit, offering you a more reliable online shopping experience.22ATELIER is more than a virtual fitting room, because it also provides market insight for industry’s professional who can access stats, trend forecasting and predict forensics based on the customer’s preferences. The app can be used by online customers, as well as designers and supply chains. By using this app and selecting different items from the ones that are available on stock, the customer takes part in the decisional process and offers the distributor, or the designer the advantage of knowing which products have a higher demand, thus minimizing the investment risks.

Tulemod has teamed up with the online boutique Molecule F, the first online shop selling exclusively Romanian designs, to offer their customers a brand new shopping experience. This collaboration will offer the Romanian fashion designers the opportunity to interact in a new and strategic way with their potential clients, and hopefully it will increase the demand for Romanian designs among fashion consumers. I am anxious to try the ATELIER shopping experience, and I hope it will succeed in reinventing the dialogue between consumer, fashion, and technology.

How to steal a Molecular Necklace

“Colectia Molecular Necklaces pornete de la vizualul celular si molecular, de la vederile microscopice” ne povesteste Raluca Popa, designerul din spatele proiectului Atelier 173. Chiar daca Atelier 173 este un proiect demarat de putin timp in online, prima noastra intalnire cu creatiile Ralucai Popa a avut loc in urma cu aproape trei ani. Colectia ei de licenta, Anatomy of Self , a fost una dintre cele mai bine construite colectii prezentate in cadrul Galei UAD din acel an. Inca de la acea colectie, fascinatia designerului pentru corpul anatomic, pentru imagistica medicala a putut fi reperata in constructia pieselor vestimentare. In colectia Etheric Body, designerulu a introdus in “studiul sau anatomic” o dimensiune spirituala. Corpul fizic intra in interactiune cu cel spiritual iar peisele vestimentare se transforma in suprafete pe care aceasta interactiune se materializeaza.

In completarea colectiilor vestimentare, Raluca Popa creeaza accesorii. Anatomic Accessories, Hipster Touch, Unattended Jewelry sunt cateva dintre mini colectiile de accesorii create de designer. Spre exemplu, Etheric Accessories, proiect realizat chiar inainte de Molecular Necklaces, prezinta o serie de “coliere realizate cu sticla si lanturi care au ca baza imaginea sistemului osos, a vertebrelor, omoplatilor, claviculelor si osului coxal si pun in discutie fragilitatea sticlei in relatie cu fragilitea si efemeritatea corpului uman.” Estetica designului marca Raluca Popa  se inspira din intersectia artei cu elemente provenind din imagistica medicala, creatiile sale continuand sa exploreze metamorfoza trupului in obiect.

Pictorialul de prezentare al colectiei Molecular Necklaces este realizat in colaborare cu fotograful Sebastian Florea, iar conceptul din spatele shooting-ului a fost gandit de Alexandra Ivascu. „The Heist”  nu vine ca o completare a conceptului colectiei ci mai mult ca o potentare a esteticii colierelor.” Fashion can be dangerous and it can easily rob you of your identity if you let it, pare a fi mesajul pictorialului. Nu folosi accesoriile ca sa iti ascunzi identitatea, foloseste-le ca sa iti potentezi individualitatea.


sursa poze:

Irina Marinescu – sinceritatea de a fi

Pentru mine, hainele nu sunt doar obiecte de infrumusetare, sunt un statement, sunt ustensilele mele pentru spus povesti si pentru apartenenta. Pentru mine, acum, luxul sta in lucruri care nu se vad, si nici n-a fost niciodata altfel, daca stau sa ma gandesc. Cred ca hainele pot fi inteligente, dar atributul acesta, ca si cel al luxului, îl primesc cele care sunt gandite sa fie mai mult decat un ambalaj frumos. Valorile pe care le primesc hainele mele sunt aceleasi cu ale mele…aparenta simplitate care ascunde sofisticatul spre a fi descoperit mai tarziu, sinceritatea, curatenia, indrazneala, asumarea, dragostea pentru frumos…” ( )

Irina Marinescu nu vorbeste mult, ea povesteste nemarginit, asa cum hainele create de ea nu iti vand iluzii, nu iti submina personalitatea ci iti dezvalui cu franchețe o frumusete curata, simpla in aparenta dar sofisticata in esenta.

Propunerile ei pentru sezonul primavara-vara pastreaza simplitatea liniilor, alaturarea dintre opacitate si transparenta a  materialelor, caracteristica designerului si introduce piese care permit jocul stilistic. Fustele – sort, amintind de fota traditionala, pot fi reinterpretate si introduse cu usurinta in diferite combinatii stilistice. Cromatica este constituita in mare parte din alb si negru, culori ce ajuta la construirea unei stari, a unei confesiuni vizuale.

“ cred in continuare in acea femeie, care nu spune ce parfum poarta si nici de unde si-a luat rochia, nici cum arata ea. ci pur si simplu apare, la miezul noptii, stralucind in rochia ei lunga, cu un make-up perfect si atat cat trebuie, lasand in urma ei o dara de parfum de seara, disparand din cand in cand pentru a-si reface conturul buzelor….acea femeie care…tine minte intotdeauna…cand sa dispara si cum.

cu o secunda, un minut, inainte sa fie prea tarziu. la fel de invaluita in mister ca si atunci cand a aparut.” (…)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Fotograf: Gabi Hirit

Model: Andreea Vizitiu

Styling: Maurice Munteanu

Hair: Manifest

Make-up: Iulia Moldovan

Pantofi: Mihaela Glavan, recuzita personala

Bijuterii: Thea Lamethe

sursa poze:

7 Questions, Four Moments of Love


Colectia Alexandrei Ivascu prezentata anul acesta in cadrul Galei UAD a fost, dincolo de piesele vestimentare create, un moment poetic. Vestimentatia feminina si cea masculina celebreaza contopirea individualitatilor in cadrul unui cuplu ce ajunge sa le consume de-a lungul celor patru etape ale dragostei: indragostirea, pasiunea, rutina si separarea. Curioase care au fost etapele parcurse de Alexandra Ivascu pentru a ajunge la prezentarea finala, i-am adresat cateva intrebari post-eveniment.

1. In urma cu doi ani de zile iti urmaream in cadrul Galei UAD colectia ce a constituit lucrarea ta de diploma la nivel de licenta. Colectia de atunci, „Dreaming of Wonderland”, parea sa exploreze o zona a opulentei materialelor si accesoriilor. Dincolo de cioburile de oglinda transformate in bijuterii statement se construia un spatiu in care visele si povestile indivizilor sunt transpuse in materiale si cusaturi. Cum ai migrat din Wonderland in taramul iubirii si al emotiilor profund umane?

In fiecare an imi propun sa aleg proiecte diferite. Nu este o alegere impusa sau fortata, se naste doar din dorinta de a descoperi lucruri noi in domeniul modei si nu numai. Preocuparile mele provin din domenii vaste: literatura, cinematografie, pictura, video, filozofie, etc. Consider ca noi, designerii trebuie sa asimilam un pic din tot ce insemana arta si cultura. Haina a capatat o simbolisitica puternica fiind un mediu care iti permite sa transmiti emotii, stari, mesaje ce pot avea un puternic impact social.

2. Alegerea de a ne prezenta in cadrul colectiei tale atat propuneri pentru o vestimentatie feminina cat si pentru una masculina pare sa ne vorbeasca la nivel metaforic despre universalitatea iubirii. Spune-ne te rog cum au contribuit materialele si culorile folosite, tehnicile de constructie a pieselor vestimentare la conturarea mesajului final? Si sa nu uitam accesoriile care, printr-un joc inteligent de cuvinte (Emotional Luggage), completeaza impecabil colectia.

Am ales sa prezint pe podium, cuplul- nu individul. Fiecare cuplu reprezinta o etapa a relatiei, iar simbolistica si povestea fiecaruia este redata atat prin cromatica, imprimeuri, secventele video cat si muzica, machiaj, styling. Piesele cuplurilor sunt construite in asa fel incat sa completeze cele doua personaje- femeia si barbatul. Se pot remarca  imprimeuri asemanatoare sau identice pe haina celor doi, plus o cromatica care se completeaza.

Bagajele nu fac decat sa conturezez aceste etape intr-o relatie- mutarile si tranzitiile prin care trece fiecare cuplu.

3. In catalogul de prezentare citesc: „Scopul proiectului este de a genera  o zona de interferente intre design vestimentar si alte domenii ale artei propunand un alt tip de interactiune intre public – artist – produsul artistic”. De la alegerea scenografiei pana la piesa muzicala folosita si proiectia din fundal, colectia ta pare sa fi reusit a explora potentialul interdisciplinar al modei. Consideri necesara interactiunea modei cu celelalte discipline artistice, si nu numai? Care ar fi alte zone pe care ai vrea sa le explorezi in viitor?

Datorita tehnologiei, moda si restul disciplinelor artistice au evoluat foarte mult. Sunt atat de multe surse din care tu iti poti alege ce ti se potriveste incat ar fi pacat sa ne restrangem doar la partea de croitorie si haina ca produs final. Exista o fuziune intre arte si nu doar in moda. Cu siguranta designul vestimentar este un domeniu foarte flexibil, de aceea apar colaborari de diferite tipuri: intre medicina si moda, biologie si moda, film si moda etc.  Este normala aceasta evolutie- aceasta schimbare de mediu a dus un nou mod de a comunica si interactiona.

Showul ocupa un loc foarte important in demersul artistic. Vad tineri designeri care nu acorda aceasi importanta tuturor etapelor ce formeaza intregul  demers artistic. Este important sa iti rezervi un timp pentru documentare, pentru schitele colectiei, moodboarduri, storyboarduri. La fel de important este sa lucrezi pe podusul propriu-zis, alegerea materialului, materialitati, cromatica, tipar, definitivarea personajului si tipologiei alese, organizarea fashion showului- aparitie scenica, regie, muzica, video etc.

Cu siguranta am sa mai explorez domenii ca video, cinematogarfie, dans contemporan, literatura si altele…

4. Colectia ta „Four Moments of Love” a primit Premiul Perwoll pentru Tineri Designeri si premiul din partea revistei Harper’s Bazaar. Cum crezi ca or sa iti influenteze aceste premii evolutia ta ca tanar designer in Romania?

Este o  mare bucurie ca munca ta sa fie recunsocuta si premiata de profesionisti. Cateodata esti foarte prins in ceea ce faci incat uiti sa faci o pauza  in care sa documentezi ce ai realizat si sa te bucuri alaturi de oamenii care ti-au fost alaturi si te-au incurajat pe parcursul formarii tale.

Sper ca mai multe firme sa urmeze exemplul celor de la Perwoll si  Harper’s Bazaar si sa incurajeze creativitatea si designerii debutanti.

Premiile  ma vor ajuta sa imi materializez viitorele proiecte fiind o incurajare  pentru viitorul meu ca designer vestimentar.

5. Ce oportunitati iti ofera Clujul pe plan profesional in comparatie cu Bucurestiul? Consideri Clujul un spatiu capabil sa sustina o platforma de promovare a tinerilor designeri?

In Cluj inca nu se intampla destule evenimente care sa mediatizeze tinerii designeri. In Bucuresti parca publicul este mai interesat, iar designerii sunt mai promovati prin intermediul targurilor, evenimentelor fashion, editorialelor, videourilor muzicale etc.

Clujul este fruntas datorita Universitatii de Arta si Design care reuseste sa scoata in fiecare an designeri  foarte buni  ce merita urmariti. Gala Uad este iarasi un evenimet al modei farte important, iar anul acesta pot spune ca alegerea locatiei, invitatii si designerii  au facut din acest event, unul foarte profesional.

 6. Ce inseamna pentru tine M17 Designers?

Este un proiect de grup cu inca patru colege de la Uad. M17 Designers inseamna un altfel de rampa de lansare, lucrul in grup, comunicarea cu colegii tai. Inseamna proiecte frumoase la care am lucrat impreuna, amintiri si lectii profesionale cat si de viata invatate una de la alta. Reprezinta un alt tip de abordare  si maturitate profesionala venita exact in mometul potrivit.

7. Proiecte vechi, proiecte noi…

Multe proiecte noi sunt in stadiul de schita si se vor materializa anul acesta.

Proiecte vechi- a fost un an bogat: atat colectia de master, cat si finalista la “Triumph Inspirational Award”, colaborari cu cei de la Duckroom Studio pentru videoul “Deeper and Deeper” Changing Skins,  colaborarari cu cei de la “Julian M &Veronika”  etc.









sursa poze:

Brainstorming: Cum salvam moda din Romania?

“Romanul s-a nascut poet”. Aceasta sintagma atarna greu pe talerul in care sunt ingramadite toate talentele innascute ale romanilor. Asta in timp ce talerul cu talente aprofundate, care ar trebui sa il contrabalanseze pe cel dintai este…din pacate destul de gol. Balanta astfel nu ajunge niciodata in echilibru.

Substratul acestei sintagme, secatuit de orice urma de lirism si contemplatie, a activat in constiinta nationala sentimentul posesiei gratuite, insusirii la nastere a unor talente ce permit celui care si le atribuie, accesul instant in toate domeniile pe care el doreste sa le exploreze. Succesul in aceste domenii este, in mod evident garantat datorita “darurilor” ce i s-au oferit la nastere. Astfel, ne aflam in fata unor noi sintagme deformate si nefondate precum: “romanul s-a nascut profesor”, “romanul s-a nascut politician”, “romanul s-a nascut doctor”, sintagme care ne dezvaluie usurinta cu care, multi dintre confratii nostri, isi atribuie statuturi si competente, bazate pe credinta simpla, din popor ca “romanul e bun la toate”.

Si atunci…daca romanul s-a nascut poet si mai e si bun la toate…cel mai probabil “the sky is the limit”. Avantul sau de a se implica in cat mai multe proiecte, in a cocheta cu nenumarate domenii, da nastere unui haos ce destabilizeaza un sistem care se lupta sa devina coerent. Si aici nu vorbesc despre oamenii care au o viziune interdisciplinara acumulata construita pe o coerenta ce ajunge sa le valideze implicarea in mai mult de un proiect in acelasi timp, ci ma refer la parvenitii diferitelor medii care paraziteaza fara urma de regret sisteme ce incearca sa functioneze fiind trase mereu inapoi de acestia din urma.

Site-ul de specialitate a demarat recent o provocare in randul cititorilor sai sub titulatura de “Concurs de idei fara premii” care incearca sa stranga cat mai multe propuneri pentru solutionarea unei probleme ce macina gandurile celor care constientizeaza importanta rezolvarii sale: Cum sa salvam moda romaneasca?

Nu stiu daca eu sunt cea mai in masura sa propun strategii de marketing si promovare pentru brand-uri mici si mijlocii, planuri de afaceri pentru fabricile de textile care se razbat sa supravietuiasca metodelor capitaliste, dar stiu ca solutiile ce stau la baza salvarii modei din Romania se afla in toate straturile si substraturile acestei industrii creative. La un nivel utopic, aceasta salvare ar consta, in primul rand, in salubrizarea sistemului de parvenitii mediului cultural, de formele fara fond, de nepotisme si de alte manifestari ale unor constructe identitare deficitare. Dar presupun ca discursuri revoltate la adresa acestor constructe au existat in trecut fara sorti de izbanda.

Propunerea mea isi asuma statutul in cadrul acestui sistem: statutul de blogger.

Propunerea mea nu doreste a fi una exhaustiva.

Propunerea mea intra in jocul strategic initiat de cei de la sub forma unor idei sustinute de propuneri pertinente, sper eu.

Pozitia mea in sistemul modei din Romania poate fi considerata privilegiata de unii, inutila de altii, dar datorita impactului acestui tip de discurs informal ce sta la baza fenomenului blogging-ului, parerea mea pare sa aiba relevanta in cercul celor pasionati de moda care, datorita exclusivismului afisat uneori de acest sistem, nu au avut pana acum acces la creatiile multora dintre designerii de calitate ai Romaniei. Da, cu siguranta acest grup nu va putea sustine o dezvoltare considerabila a brand-urilor “made in ro” si nici nu va imbogatii showroom-urile designerilor prin achizitii consistente, dar vor incepe cu siguranta sa perceapa, sa descopere, sa aprecieze si, de ce nu, sa si achizitioneze munca unor designeri ce constituie repere ale modei Romaniei contemporane. Aceasta descoperire si educare treptata a noilor mase de consumatori care incep sa se sature de produsele de calitate indoielnica promovate in marile magazine ale tarii, porneste din mediul virtual, un mediu atat de familiar si la indemana noii generatii de cumparatori. Din pacate insa, o mica parte din designerii autohtoni au perceput importanta acestui canal de comunicare si propagare a informatiilor. Astfel:

–         avem nevoie de pagini oficiale updatate cu poze si informatii relevante despre activitatea designer-ului in cauza.

–         vrem sa simtim prezenta lor in retelele de socializare – sa se creeze o punte de comunicare efervescenta intre designer si tinerii consumatori

–         designerilor sa nu le fie frica sa isi afiseze preturile creatiilor pe site pentru ca acestea nu sperie in mod neaparat posibilii clienti ci le permite sa isi recalculeze economiile pentru a-si putea achizitiona produsul dorit.

Designerii ar trebui sa constientizeze necesitatea unei echipe care sa le promoveze creatiile atat in mediul virtual cat si in spatiul realitatii cotidiene. Da, stiu ca avand in vedere situatia actuala si cel mai probabil situatia financiara, angajarea unei echipe de promovare nu poate fi sustinuta, dar eu consider ca exista solutii cum ar fi: internship-uri neplatitie pentru tinerii doritori sa isi puna in aplicare ideile, ajutati de aportul creativ al designerului. Asta este doar o idée, dar sunt sigura ca se pot gasi solutii diverse la aceasta problema, solutii pe care poate chiar cei alesi pentru aceste internship-uri le vor descoperi.

Ca si concluzie la acest lung, si probabil plictisitor pentru unii, monolog as dori sa ii incurajez, la randul meu, pe cei detinatori de propuneri, posibile solutii, idei sa se alature grupului participantilor la “Concursul de idei fara premii”. Da, stiu…suna ciudat “Concurs…fara premii” dar este o formulare inteligenta ce elimina din start pe toti cei pentru care mai important decat implicarea este recompensa finala. De acestia, din fericire, nu avem nevoie. Pentru toti ceilalti ramane valabila intrebarea “Cum salvam moda dinRomania?”

sursa poze:

Fashion + Art = Henrik Vibskov

Henrik Vibskov este un designer vestimentar.

Henrik Vibskov este un artist contemporan.

Henrik Vibskov este un cantaret.

Henrik Vibskov este un inventator.

Henrik Vibskov este ….. cu siguranta o persoana greu de catalogat.

Si-a terminat studiile de design vestimentar la prestigiosul Central Saint Martin din Londra si “activeaza” in cadrul saptamanii modei pariziene inca din 2003 (in 2001 a absolvit studiile universitare) prezentand de doua ori pe an colectii pentru clientela masculina care poate sa perceapa, dincolo de performance-urile in cadrul carora isi prezinta colectiile, piese vestimentare purtabile, contemporane si mereu speciale datorita nonsalantei cu care sunt create.

Pentru Henrik Vibskov, show-urile de moda nu sunt doar un prilej de a-si propune viziunea sezoniera despre moda ci sunt prilejul unui inventator excentric de a-si expune cele mai imposibile masinarii, cele mai nebunesti dispozitive ce genereaza o simbioza intre moda si arta, intre arta si muzica, intre concept si produs. Spatiile artistice create par sa genereze piesele vestimentare si nu invers.

“The Land of the Black Carrots”, “The Solar Donkey Experiment”, “The Slippery Spiral Situation”,“The Fantabulous Bicycle Music Factory”, “The Human Laundry Service” sunt cateva dintre titlurile experimentelor sale de podium. Bizare sau inovatoare, improvizatie sau proces amanuntit de analiza si introspectie, show-urile lui Henrik Vibskov sunt cu siguranta o delectare a tuturor simturilor.

Propunerea sa in materie de creatie vestimentara pentru sezonul primavara vara este insumata prin conceptul ce da si nume colectiei: Panopticon.

“The word comes from Greek origin but was used by a philosopher in the late 17th century.  It’s the idea of all-seeing” ne deconspira designerul intr-un interviu. A tot si a toate vazator, spectatorului i se permite acces in universul gandit de Vibskov sub forma unei camere multiplicate. Pentru a vedea Intregul, e necesara o viziune de ansamblu, o accesare a acestuia din toate perspectivele. Pana si accesoriile cu iz de steam punk par sa ne spuna acelasi lucru. Imaginile trebuie mereu filtrate pentru o intelegere deplina a lor.

Dar dincolo de orice mesaj filozofic, hainele prezentate nu sperie printr-o conceptualizare fortata ci te imbie sa le intelegi in cel mai simplu mod cu putinta: purtandu-le.

Sfatul nostru:

Daca nu aveti bani de un concediu extravagant intr-un colt neexploatat turistic, instalatia Vibskov-iana pare a fi usor de construit si, cu imaginatia necesara, garanteaza calatorii fantastice in toate cele 4 colturi ale lumii. Hainele de vacanta sunt asigurate

sursa poze:

1+1 = 109

Nu, nu am pierdut cu totul legatura cu realitatea si nici nu vreau sa reinventez sistemul de calcul matematic, dar de fiecare data cand accesez creatiile “109” mi se adevereste existenta unui lirism ascuns in spatele cifrelor.

1+1= Marina Moldovan + Ioana Dumitrescu

1+1= masculin + feminin

1+1 = 109

Noua colectie “109” pentru sezonul primavara-vara poarta numele de “Physical Education”. Pe langa tenta sport a creatiilor vestimentare, indulcita prin combinarea neasteptata de materiale:  poplin de matase si bumbac, tafta, tulle si tricot de bumbac, “Physical Education” ne vorbeste despre o educare a fizicului. Formulele vestimentare pe care trupul feminin le accepta nu sunt niciodata exacte, ele sunt intr-o continua unduire si adaptare. Ecuatia feminitatii are mereu o necunoscuta ce provine dintr-un alt sistem matematic – al masculinitatii. Aceasta ecuatie isi gaseste rezolvare in cadrul colectiei “109” prin alaturarea pieselor feminine precum fuste, rochii, transparente si imprimeuri, la cele masculine precum camasi, pantaloni si aluzii la piese de lenjerie intima.

Educarea fizicului se face printr-o chestionare permanenta a acestor formule iar colectia “Physical Education” reuseste acest exercitiu pe care il aplica intr-o zona creativa caracteristica creatiilor “109”.



Studii sezoniere – Ana Alexe

Propunerile Anei Alexe pentru sezonul toamna-iarna ne vorbesc despre utilitatea pieselor vestimentare intr-un “Acum” ce trebuie insusit si consumat. Creatiile sale ne prezinta portretul unei femeie care stie sa isi insuseasca prezentul, constienta de necesitatea unui trecut pentru ca acest prezent sa poata fi posibil. Lana, bumbacul si matasea sunt intretaiate de “scuturi” de piele pregatite sa infrunte un viitor mereu incert.

Print Studies – Alina Botea

V-am povestit in ianuarie si pe urma in iulie de imprimeurile smart si de efect ale Alinei Botea de care m-am indragostit. Un alt plus al colectiei sale pentru toamna-iarna 2011/2012 este ca poate sa fie purtata (pe bune). In caz ca nu sunteti familiari cu piesele designerilor romani, in caz ca acestea vi se pare de cele mai mlte ori eclectice si prea editoriale, m-am gandit sa vi le prezint intr-o alta lumina.

Daca si designerii nostri au colectii pentru aceasta toamna, isi vand produsele online, in concept store-uri, sau peste hotare, cred ca putem sa incepem sa ne gandim cum sa inglobam aceste creatii in garderoba noastra plina de produse made in “anywhere else but Romania”.

Propunerile mele nu trebuie luate ad litteram. Ele sunt o joaca a mea in care am incercat sa combin produse ale marilor case de moda internationale cu produse ale designerilor autohtoni pentru a demonstra ca acestea pot sta impreuna pe o pagina dintr-o revista de specialitate.

First stop: ALINA BOTEA

sursa poze:

10 things you should know about ALEXIS BITTAR

1. e unul din cei mai apreciati designeri de bijuterii ai secolului 21

2. radacinile sale creative se regasesc in atmosfera decadenta a cluburilor New Yorkeze ale anilor ’80: “It was the exciting mix of underground fashion, music, and pure exhibitionism and I wanted to be a part of it all”

3. a vandut bijuterii si haine vintage pe strazile Manhattanului

4. fascinat de formele trecutului, de bijuterii ascunse si uitate prin sertarele copilariei, se hotaraste sa isi creeze propria colectie de bijuterii.

5. alege sa isi vanda creatiile pe strazile cartierului Soho

6. intr-o perioada a minimalismului (anii ’90), Alexis Bittar experimenteaza cu forme neconventionale si culori indraznete si intra astfel in gratiile lui Dawn Mello (fashion director al magazinului Bergdorf Goodman) care il introduce in lumea retail-ului

7. colaboreaza cu muzee de renume international

8. creaza o colectie de bijuterii pentru Burberry Prorsum

9. colaboreaza cu stilistul si designerul de costume Patricia Field pentru serialul “Sex and the City”

10. Lady Gaga si Michelle Obama ii poarta creatiile

Pentru ultima sa colectie, Alexis Bittar, combina elemente de inspiratie provenite din revizionarea filmului “Gilda” (1946) cu amintirile sale din adolescenta petrecuta in cluburile New Yorkeze (in special Danceteria) si cu viziunile abstracte ale regizorului italian Federico Fellini.

sursa poze: