O introducere in stilul personal al fotografiei de street style

Democratizarea treptata a modei a atins apogeul in era digitala. Internetul, pe langa capacitatea sa de furnizor aproape nelimitat de informatie, s-a dovedit a fi un generator de noi forme de exprimare, de noi modalitati de interactiune dintre moda si cei pasionati de acest domeniu. Elementele componente ale unui sistem, pana nu demult structurat cu acuratete, s-au adaptat cerintelor noului mileniu. Grupurile privilegiate de receptori ai modei s-au dezintegrat treptat, fuzionand cu masele de pasionati sinceri, cetateni cu drepturi egale ai comunitatii internationale online. Stilul lor vestimentar, inspirat din propunerile marilor case de moda, inspirat din filmele pe care le vizioneaza, de muzica pe care o asculta, de prietenii care ii inconjoara, de un bagaj cultural acumulat, a ajuns sa genereze un nou curent in moda, cel al stilului personal. Inainte ca acest curent sa fie sustinut de mediul online prin intermediul blogurilor, al retelelor de socializare si al site-urilor de profil, stiluri personale, anonime, bantuiau strazile oraselor de pretutindeni. Fara a cauta recunoastere sau a vana atentie, cei al caror stil se evidentia din multime ajungeau sa fie imortalizati pe lentila aparatelor de fotografiat. Cine erau cei din spatele aparatului? Martori activi ai fenomenului modei dezvaluit privirii in cea mai delicioasa forma a sa. Acesti martori surprindeau moda asa cum este perceputa de cei care interactioneaza cu ea la un nivel intim si personal. Acesti martori sunt nimeni altii decat fotografii (ne referim aici strict la fotografii de strada preocupati de surprinderea fenomenului modei). Inainte ca acestia sa dobandeasca titulatura moderna de fotograf de street style, inainte ca acestia sa fie rasplatiti financiar pentru pasiunea lor, inainte ca ei sa vaneze tinute spectaculoase ale divelor in devenire, fotografii de strada incercau sa surprinda esenta indivizilor, incadrata intr-un spatiu fizic care ii reprezenta si le dadea sens.

1Unul dintre primii care au reusit sa faca acest lucru este fotograful Bill Cunningham. Considerat primul fotograf de street style, Bill Cunningham abordeaza fenomenul street-style-ului dintr-o perspectiva antropologica, in sensul in care el incearca sa surprinda evolutia modei prin intermediul celor care o poarta si o reinterpreteaza prin propriul stil vestimentar. El consemneaza interferenta dintre moda, societatea si cultura din New York de mai bine de 50 de ani. Prima „victima” surprinsa intr-una din plimbarile sale a fost nimeni alta decat Greta Garbo. Fotografia este publicata in  New York Times, fiind prima fotografie a unei celebritati care apare in paginile publicatiei fara acordul acesteia. Din acel moment si pana in prezent, Bill Cunningham semneaza in  New York Times rubrica intitulata „On the Streets”, o rubrica special creata pentru pasiunea acestuia de a surprinde stilul inconfundabil al locuitorilor metropolei americane. Desi este invitat de onoare la aproape toate show-urile din cadrul saptamanilor modei, Bill Cunningham prefera sa cutreiere strazile New York-ului pe deja faimoasa bicicleta, imbracat in deja faimoasa jacheta albastra, imortalizand viata de dincolo de lumina reflectoarelor, de vitrinele prea scumpe, de podiumurile prea luminoase, de party-urile prea glamorous. Sinceritatea si umorul lentilei sale dau viata unei lumi aflate intr-o continua miscare, o viata care nu traieste dupa reguli, ci se inspira din ele, o viata cateodata in culori, cateodata in alb – negru.

2 3 4 5Ceea ce a reusit Bill Cunningham sa creeze a fost inceputul unui fenomen care, odata cu evolutia tehnologica, a parasit paginile ziarelor si al revistelor si a gasit in mediul virtual spatiul ideal pentru a exploata potentialul unei modalitati de exprimare vizuala. Aparitia blogurilor de personal style si, odata cu ele, aparitia blogger-ului care isi transforma stilul personal intr-un brand, a generat o noua modalitate de abordare a fotografiei de street style.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

Tim Walker – Povestitorul de imagini

Fotografia de moda detine, dincolo de potentialul sau de a vinde produse, capacitatea de a vinde fantezii. Marea majoritate a oamenilor acceseaza moda intr-o forma mediata, prin intermediul fotografiei, care ne permite sa visam la o viata si la o garderoba diferita de cea pe care o detinem deja. Escapismul cultivat de fotografia de moda transforma acest mod de a  surprinde realitatea intr-un mediu propice pentru a spune o poveste prin imagini. Unul dintre cei mai de seama povestitori care se folosesc de moda pentru a-si crea lumile improbabile este Tim Walker. Fotografiile sale genereaza spatii alternative in care piesele vestimentare, impreuna cu decorurile minutios construite si fotomodelele transformate in actrite  sunt elemente esentiale in compozitia unui tablou suprarealist.

8 9 10Dezinteresat de instrumentele pe care le foloseste fotografia digitala pentru a infrumuseta si perfectiona realitatea, Tim Walker foloseste aparatul de fotografiat in starea sa primordiala, perceput ca o „cutie” aflata intre el si ceea ce el vrea sa surprinda. Evita orice instrument de editare, in afara de propria viziune artistica, si priveste prin intermediul obiectivului ca printr-o fereastra magica ce ii ofera accesul inspre un taram al nostalgiei. Acest mod de raportare la fotografie este vizibil atat in procesul realizarii imaginilor, cat si in produsul final. Pornind de la o realitate constituita din franturi de basme si legende anglo-saxone, ramasite ale trecutului si o afinitate pentru tinuturi ferite de raceala orasului, Tim Walker construieste, cu ajutorul unor decoruri elaborate, o noua realitate, intima, tulburatoare si fascinanta. Asupra fotografiilor sale planeaza un sentiment de apartenenta la un spatiu aflat in afara timpului, un spatiu ce devine real doar in imaginatia celor care nu au uitat sa viseze.

11 12 13Pasiunea sa pentru fotografie s-a nascut din nevoia de a imortaliza lucruri care altfel ar disparea. Aceasta nevoie puerila s-a transformat, odata cu trecerea anilor, intr-o daruire asemanatoare unui colectionar ce isi aduna cu stoicism elementele necesare pentru a-si intregi colectia. Inca din copilarie, Tim Walker colectiona imagini ale tuturor lucrurilor ce il înconjurau si le regandea locul si utilitatea in propriul sau spatiu imaginar. Pasiunea sa pentru fotografia de moda s-a nascut din aceeasi inocenta curiozitate care l-a indrumat inspre redescoperirea lumii prin intermediul fotografiei. Dupa o perioada petrecuta in New York, in ucenicia faimosului fotograf Richard Avedon, Tim Walker se intoarce in Londra si colaboreaza pentru o perioada cu diferite publicatii britanice pe partea de fotografii de reportaj. Ajunge sa lucreze pentru versiunea britanica a revistei Vogue la frageda varsta de 25 de ani. Din acel moment si pana in prezent, el a reusit sa isi stranga in portofoliu colaborari cu cele mai de seama publicatii din domeniul modei, campanii publicitare pentru branduri de renume, doua albume de fotografii publicate, premii importante si o recunoastere din partea Muzeului Victoria and Albert si a Galeriei Nationale de Portrete din Londra, care i-au rezervat un spatiu in cadrul expozitiilor permanente.

Ce loc ocupa moda in spatiul imaginat de Tim Walker? Unul cu siguranta aparte, pentru ca Tim Walker nu priveste moda ca pe un sistem structurat ce functioneaza conform unui program riguros in care ceea ce primeaza este profitul. El foloseste moda pentru a-si completa scenografia interdisciplinara. Piesele vestimentare pe care le alege se transforma in vesminte la fel de atemporale si ireale precum povestile sale vizuale. El respecta moda pentru capacitatea sa imaginativa si nu se lasa influentat de trenduri, incercand sa se distanteze pe cat de mult posibil de sistemul generat de aceasta. Piesele vestimentare nu eclipseaza decorurile, fotomodelele nu sunt „înghiţite” de amalgamul de elemente vizuale ce compun imaginea finala, ci fiecare ocupa un loc bine gandit si ales dinadins de marele povestitor Tim Walker.

14 15

17Fotografia de moda a fost invinuita mereu de instigarea subliminala a receptorului la consum. Fotografi precum Tim Walker au demonstrat insa ca fotografia de moda a cultivat, inca de la inceputurile ei, o pasiune pentru povestire. Pictorialele din revistele de profil s-au dovedit a fi spatiile propice pentru ca astfel de naratiuni vizuale sa fie depanate cadru dupa cadru, pagina după pagina.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Cindy Sherman: Frumusetea dincolo de aparenta

Interesul lui Cindy Sherman fata de constructia identitatii feminine in contextul unei culturi vizuale reprezinta probabil punctul in care viziunea sa artistica si moda se intalnesc. Formula clasica de realizare a unei fotografii de moda este deconstruita de Sherman. Modelul feminin, intruchipand perfectiunea fizica, atat de prezent in paginile revistelor de moda, lipseste cu desavarsire in fotografiile sale. Acesta este inlocuit de chipuri burlesti, exagerari bizare. Machiajul este excesiv, pozitiile modelului sunt neobisnuite pentru un pictorial de fashion, hainele nu constituie elemente centrale ale compozitiei, ele contribuie, impreuna cu celelalte elemente la ciudatenia imaginii finale. Reconfigurand limitele fotografiei de moda, Cindy Sherman elibereaza atat femeia, cat si hainele pe care aceasta le poarta, haine care, in fotografiile lui Sherman, cuvanteaza.

1 2

Primul ei contact cu lumea modei si a fotografiei de moda a avut loc in anul 1983, cand Dianne Benson ii propune artistei sa realizeze un pictorial in care sa ii promoveze magazinul de reprezentanta. Seria de fotografii apare in paginile revistei „Interview” si constituie, cel mai probabil, motivul pentru care, in acelasi an, Sherman este rugata de editia franceza a revistei „Vogue” sa realizeze un pictorial pentru unul dintre numerele publicatiei. Cindy accepta provocarea, privind-o ca pe o continuare fireasca a explorarii stereotipurilor feminitatii cultivate in paginile revistelor, explorare incepută odata cu seria ”Centerfolds”. Sherman devine interesata de domeniul modei, vazand in acesta un continuu joc al transformarii la care femeile iau parte zi de zi cu scopul de a deveni mai frumoase, mai dorite, de a-si putea crea o varianta imbunatatita a propriei identitati. In seria de fotografii aparute in revista ”Interview”, ea pare a se revolta impotriva fotografiilor de moda care cultiva o frumusete fara substanta. Sherman intelege ca frumusetea prefabricata promovata de astfel de publicatii are de-a face cu tentatia de a te integra intr-un canon al frumusetii in care odata ajunsa te simti prizoniera. Probabil si din aceasta cauza artista declara: ”the world is so drawn toward beauty that I became interested in things that are normally considered grotesque or ugly, seeing them more fascinating and beautiful. Also, I like making images that from a distance seem kind of seductive, colorful, luscious and engaging, and then you realize what you’re looking at is something totally opposite.” Precum moda care, la prima vedere seduce si atrage privirea, declanseaza dorinta si inseala perceptia, imaginile create de Sherman ascund in spatele portretelor aceleiasi femei, metamorfozata intr-o serie de identitati diferite, o tensiune aparte, o voce care asteapta sa fie lasata sa vorbeasca.

4 5

In anul 1993, colaboreaza cu revista „Harper’s Bazaar”, colaborare considerata ulterior de Sherman ca fiind una dintre cele mai cooperative intalniri cu revistele de moda, cei de la „Harper’s” oferindu-i libertatea creativa de care artista avea nevoie. Unele surse sustin ca, datorita imaginilor aparute in pictorialul din Bazaar, in anul 1994 Cindy Sherman este contactata de brand-ul Comme des Garcons, care ii propune sa realizeze o serie de fotografii de promovare a colectia pentru sezonul toamna-iarna 1994/1995. Colaborarea dintre Sherman si Kawakubo se transforma intr-un dialog interdisciplinar atat de firesc, incat fotografiile ce au rezultat din aceasta colaborare au avut potentialul de a schimba paradigmele modei si ale fotografiei de moda. Cele doua artiste interogheaza constant modalitatile traditionale de reprezentare a feminitatii, scotandu-si receptorii din zona estetica de confort. Machiajul excesiv, decorurile austere, recuzita bizara, alegerile stilistice realizate in exclusivitate de Sherman, asa cum se intampla in cazul tuturor fotografiilor realizate de aceasta, contribuie la realizarea unor imagini eclectice. Piesele vestimentare care, in cazul unui pictorial comercial, ar trebui sa constituie puncte de maxim interes in compozitia finala devin in fotografiile realizate de Sherman elemente la fel de importante precum machiajul, recuzita, coafura, pozitiile corpului. Doar acceptand eclectismul ansamblului vom putea deslusi mesajul detaliilor. Aceste fotografii anti-fashion pot genera soc si confuzie, mai ales cand sunt raportate la parametrii traditionali de realizare a fotografiei de moda, dar functioneaza perfect in contextul intalnirii dintre Rei Kawakubo si Cindy Sherman, doua voci distincte ale unei abordari interdisciplinare a creatiei.

7 8 9

Incursiunile artistei in lumea modei continua cu o colaborare cu designerul Marc Jacobs care, in anul 2006 îi propune sa apara alaturi de apreciatul fotograf Jurgen Teller in imaginile campaniei de promovare a colectiei brand-ului ce ii poarta numele si continua cu realizarea campaniei de promovare a colectiei casei Balenciaga din anul 2008. In aceasta campanie, Sherman alege sa portretizeze diferite personalitati din lumea modei purtand creatiile Balenciaga. Imaginile, cu mult mai convenționale decat cele realizate in colaborare cu Rei Kawakubo, pastreaza maniera caracteristica de reprezentare a lui Sherman. Incercarile sale de a reinterpreta modalitatile de reprezentare a feminitatii si a frumusetii cu siguranta nu se vor opri aici. Fotografiile sale ne vorbesc nu numai despre dorinta noastra de a ne transforma si de a fi transformati ci si despre o oarecare placere vinovata de a ne lasa invesmantati de imagini.

96346947

12

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine.In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Romanian Design Week – Preview

Multi vorbesc despre talentele existente in Romania fara a fi capabili sa isi sustina afirmatia. Deoarece  exista crezul conform caruia “romanul s-a nascut poet”,talentul national din dotare este atat de firesc incat nu necesita explicatii suplimentare. Si totusi  zona creativa este rareori pusa in lumina reflectoarelor. Si aici nu vorbesc despre pseudo-creativitatea promovata in emisiuni de divertisment, vorbesc despre o creativitate autentica, capabila sa se integreze cu usurinta in peisajul artistic international. Exista site-uri specializate, publicatii, chiar si unele emisiuni care promoveaza constant aceste voci relevante din domenii precum designul vestimentar, arhitectura, design interior, designul graphic, fotografia, accesorii, dar pare sa nu fie de ajuns.

601085_424052071022546_1610070350_n

Romanian Design Week este platforma a carui scop este de a prezenta, sustine si promova designul romanesc si industriile creative din Romania prezentandu-le unui public cat mai larg. Evenimentul isi propune deasemenea sa promoveze cultura Romana si talentul care contribuie la imbogatirea acestei culturi. Romanian Design Week doreste deasemenea sa ajute la crearea unui dialog intre mintile creative apartinand diferitelor domenii creative care nu au avut sansa pana acum sa interactioneze, sa schimbe idei sis a genereze unele noi.

Romanian Design Week Preview este primul eveniment dedicate in intregime designului romanesc care se adreseaza unui public larg ce vizeaza atat profesionistii cat si amatorii si cei pasionati si doritori sa interactioneze direct cu diferitele domenii artistice.

Romanian Design Week – Preview va avea loc in perioada 17-26 mai 2013 si va defini coordonatele primului eveniment de mari proportii, dedicat designului romanesc.

Proiectul va include opt domenii:

-arhitectura

-design de interior

-fashion

-design de obiect

-digital design

-fotografie

-graphic design

-publicitate

Romanian Design Week – Preview va cuprinde o expozitie centrala, o galerie dedicata studentilor din domeniile vizate, dar si petreceri, targuri, workshop-uri sau alte evenimente colaterale, ce vor fi promovate atat in România, cat si international.

Editia Preview include o expozitie centrala, ce va avea loc la Palatul Ştirbei din Bucuresti (Calea Victoriei nr. 107-109) si va cuprinde lucrarile unora dintre cei mai importanti designeri si creativi din Romania. Selectia designerilor din aceasta expozitie este facuta cu ajutorul unui consiliu creativ format din:

Adrian Soare, Vicepresedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania – Arhitectura;

Corvin Cristian, Arhitect – Design interior;

Mihai Gurei, Concept Creative Manager Intro – Design de obiect;

Maurice Munteanu, editor de moda Elle, Domnica Margescu, director de moda Elle – Fashion Design;

Serban Alexandrescu, director de creatie Headvertising si membru fondator Art Directors Club Romania – Publicitate;

Miloš Jovanović, grafician – Graphic Design;

Cosmin Bumbut, fotograf – Fotografie.

Designul expozitiei este semnat de arhitectul Attila Kim.

In cadrul editiei Preview vor fi prezentate si lucrari ale studentilor din industrii creative in cadrul unei expozitii speciale, realizate in parteneriat cu facultatile de profil din Bucuresti si din tara. Aceasta este o ocazie pentru student de a interactiona direct cu modul in care industriile creative functioneaza, cat si o ocazie de a-si promova ideile inovative.

(Completari ulterioare)

La sectiunea de design vestimentar, designerii anuntati  sunt:

Carmen Secareanu

7281_428630340564719_1093913922_n

Ioana Ciolacu

ic

Lana

555826_430650550362698_840136950_n

Adelina Ivan

47979_431681316926288_2033618241_n

109 (Ioana Dumitrescu si Marina Moldovan)

65642_434773236617096_2096163247_n

Valentina Vidrascu

549119_434881759939577_1159693922_n

Maria Lucia Hohan

554583_435323143228772_745022931_nLucian Broscatean

931231_436560573105029_329506981_nAndreea Badala – Murmur

388159_436583659769387_1262235398_nt w e n t y (2) t o o

399782_436597829767970_797474374_nAna Alexe

168366_439611222799964_501427550_nOlah Gyarfas

392973_439933449434408_2121436432_nAndreea Tincu

931335_443624892398597_1806785774_nAndra Clitan

944656_443624985731921_51631050_n

Mai multe informatii despre calendarul Romanian Design Week si harta cu participantii la acest proiect le veti putea gasi pe site-ul oficial www.romaniandesignweek.com, pe www.facebook.com/romaniandesignweek si in materialele speciale, dedicate proiectului, din revista “Institute, The Magazine”.

sursa poze:

sursa informatii: ,

Image making – noi modalitati de abordare a fotografiei

Perspective unica pe care Nick Knight o are asupra fotografiei i-a oferit, fara orice urma de indoiala, titulatura de vizionar. Modul sau de a se raporta la procesul de generare a imaginilor artistice sfideaza conventionalismul si  stabileste coordonatele dupa care se vor ghida generatiile viitoare de artisti vizuali. Intr-un interviu oferit revistei britanice Dazed and Confused, el atrage atentia asupra unui aspect al fotografiei contemporane ce scoate la iveala propriul sau crez artistic: “I think we have to forget and put aside the term photography. It no longer applies to the image we see and consume. We need a new term and I consider myself an image maker.

Cel mai nou proiect al sau , accesibil prin intermediul platformei sale online Showstudio, ne permite sa intelegem mai bine la ce se refera acesta cand declara ca trebuie sa ne raportam diferit la modul de realizare a fotografiei si a intregii arii pe care acest termen o cuprinde. Avand-o ca protagonista si muza pe Karlie Kloss, Knight realizeaza un pictorial pentru revista W intitulat poetic “Haute Death” in care se foloseste de tinute apartinand unor nume cu rezonanta precum Dior, Valentino, Versace, Jean Paul Gaultier, Armani, Chanel, Givenchy, Iris van Herpen, Ellie Saab pentru a ne spune o poveste in imagini.

 

Imbinand ilustratia cu fotografia si basmul cu tinute haute couture, pictorialul surprinde la nivel vizual. Doar ca el este insotit si de o inregistrare a intregului proces de realizare, surprinzand, in timp real, toti pasii urmati de echipa responsabila pentru produsul final.

Zona cu adevarat experimentala a proiectului orchestrat de Nick Knight este constituita din seria de fragmente video, purtand denumirea de “death apps”. Knight experimenteaza la nivel de editare si ne propune o abordare jucausa a fotografiei si a modei. “Haute Death”, dincolo de a fi un pictorial de fashion si un experiment vizual, este modul personal a lui Knight de a  declara decesul unor forme invechite.

sursa poze:

Colaborari imaginare

Ce au in comun fotograful Matthew Brandt si designerul Christopher Kane este curajul de a experimenta. Ei reusesc astfel sa vada dincolo de starea de “obiect” a propriilor creatii.

In colectia pentru toamna – iarna 2011-2012, Christopher Kane introduce un material neconventional care, in contact cu pielea, isi schimba culoarea si consistenta.

Pentru cea mai recenta expozitie a sa intitulata “Lakes and Reservoirs”, Matthew Brandt fotografiaza lacuri si bazine de colectare a apei. Tot din aceste locatii, ia si apa care va fi folosita pentru manipularea fotografiei.  In momentul developarii, fotografia este introdusa in apa si lasata sa reactioneze cu aceasta, dand nastere unui produs hibrid, aflat undeva la granita dintre natura si tehnologie.

Obiectele inceteaza astfel sa fie inerte.

Miza jocului celor doi artisti: crearea unei simbioze creative.

Rezultatul…

sursa poze:

D’ale Dalles Go

Garance Dore Illustration

In caz ca nu aveti doi ani la dispozitie sa participati la cursurile artcademy, Universul DallesGo iti ofera, pentru a treia oara, ocazia sa te inscri la cursurile interactive after work ce includ

Interior Design

Make Up

PR

Fotografie

Stilism & Tendinte

+

cursuri noi de

DIY(Do it Yourself)

Home Improvement

+

Module pentru avansati de Stilism & Tendinte si Make Up

Cursurile, cu exceptia modulelor de avansati costa 1.200 RON, iar un curs pentru avansati de MAKE-UP este 2.000 RON, in timp ce cursul avansat de STILISM & TENDINTE costa 1.500 RON. Cursantii care la inscriere achita integral plata cursului beneficiaza de o reducere de 10%. In cazul inscrierii la doua dintre cursurile Universul DallesGo este oferita o reducere de 25 %

Programul cursurilor Universul DallesGo permite accesul studentilor, dar si al profesionistilor, toate incepand cu ora 18:30. Fiecare curs include 12 intalniri saptamanale, incepand cu data de 15 noiembrie 2011. Inscrierile pentru noua sesiune de cursuri au loc pana in data de 1 noiembrie.

Daca timpul si distanta mi-ar permite, as alege cu siguranta modulul de Stilism & Tendinte sustinut de stilistul Marian Palie (fost fashion editor pentru revista ELLE, in prezent – stilist independent, editor al publicatiei online doitreisi.ro). Cursurile sunt  destinate oricarui pasionat de moda care isi doreste sa inceapa o cariera de stilist de fashion sau pentru cei care vor sa aprofundeze notiuni legate de stilurile vestimentare. Printre altele, structura cursului contine un ghid practic de imagine si stil, precum si diverse metode de a aplica tendintele in contextul codurilor sociale, legi si anti-legi ale conduitei vestimentare, notiuni despre cromatica, anatomie etc.

La nivel de incepatori, cursurile au scopul de

–         a initia participantii in notiunile de baza ale stilismului

–         a defini stilul vestimentar cu ajutorul sfaturilor de specialitate

–         a interpreta tendintele si a le ajusta la garderoba in functie de ultimele trenduri

–         a combina influente ale trecutului cu cele ale prezentului

Cursurile implica si sesiuni teoretice care se axeaza pe istoria modei si pe stiluri care si-au pus amprenta asupra modei de-a lungul timpului.

Scopul: formarea unui ochi critic in demersul crearii unei garderobe

La nivel de avansati

–         cursurile incurajeaza creativitatea in toate dimensiunile ei

–         cursantii vor face cunostinta cu echipe profesionale din industrie, vor efectua vizite de lucru in diverse ateliere de design si vor avea ocazia sa isi construiasca un portofoliu profesional

–         workshop-uri dinamice si creative

–         sesiunile teoretice vizeaza formarea unui spirit critic ascutit

La finalul celor 12 sesiuni saptamanale de cursuri, cursantii vor avea oportunitatea de a-si construi propria sedinta foto. Ei vor avea ocazia sa lucreze cu un fotograf de moda experimentat, libertatea de a decide scenariul, alegerea pieselor vestimentare, a accesoriilor, a decorului si a cadrelor foto. Rezultatul final va fi expus intr-un vernisaj, organizat in afara cursurilor, la care vor participa cei mai bine cotati fashion editori dintara.

Nu suna rau asa-i?