David Bowie – Stilul ca accesoriu al identitatii

”Fashion was never valued in England the way it was valued in other countries. It was style that was important. Through the 70’s all those club things were all about style, not fashion. The British do style better than anyone else” declara jurnalistul de moda Tim Blanks in cadrul unei intalniri intre experti din domeniu gazduita de platforma online SHOWstudio. Aceasta afirmatie nu contesta relevanta designerilor britanici, ci subliniaza o caracteristica aparte a modului britanic de abordare a demersului creativ. Tim Blanks rezuma involuntar contributia lui David Bowie la istoria modei secolului 20.

1Ziggy Stardust, Major Tom, The White Duke, David Bowie, toate aceste personaje generate de creativitatea debordanta a talentatului David Robert Jones (numele adevarat a lui David Bowie) au conturat stiluri inconfundabile care au reusit sa influenteze moda vremurilor. Redefinind mereu granitele muzicii, modei si propriei personalitati, David Bowie constituie o influenta majora atat pentru artistii generatiei sale, cat si pentru artistii prezentului. Stilul sau s-a aflat mereu intr-o continua transformare, dar poate cea mai prolifica perioada a experimentarilor sale ramane cea de la inceputul anilor `70. Chiar daca imaginea stralucitoare si bizara propusa de el este originala datorita modului in care artistul a reusit sa si-o insuseasca, influentele care au contribuit la crearea sa pot fi reperate in stilul psihedelic al unor formatii care preceda inceputurile glam rock-ului propus de Bowie. Evenimentele majore ale acelei perioade au influentat de asemenea modul sau de abordare a muzicii si a modei. Aselenizarea din anul 1969 a marcat profund atat domeniile stiintifice, cat si cele artistice, iar pentru David Bowie a constituit o adevarata rampa de lansare. Piesa intitulata Space Oddity, inspirata de filmul cult al regizorului Stanley Kubrick, 2001: A Space Odissey, a fost lansata cu doar cateva zile inainte de aselenizare. Atat succesul inregistrat de aceasta piesa, cat si fascinatia lui Bowie pentru SF, calatorii spatiale si extraterestrii  au stat la baza crearii alter ego-ului Ziggy Stardust. Sub acest pseudonim, aparitiile scenice, si nu numai, ale lui Bowie sunt compuse din pantaloni mulati cu talie foarte inalta, jachete structurate, cizme inalte cu platforma exagerata, amintind de incaltamintea astronautilor, machiaj strident, delimitat de podoaba capilara de culoarea focului. Colaborarea dintre David Bowie si designerul avangardist Kansai Yamamoto duc si mai departe exagerarile stilistice, propunand salopete in culori psihedelice, imbinand motive etnice si materiale lucioase, sclipitoare, mereu scotand in evidenta trupul filiform al cantaretului. Aceste aparitii sclipitoare (si la propriu, si la figurat) exploreaza imaginarul generat de aselenizare prin prisma revolutiei sexuale a acelor ani. Vestimentatia ostentativa purtata de extraterestrul/rock star Ziggy Stardust este sexuala in asexualitatea sa. Imprumutand elemente atat din garderoba masculina, cat si din cea feminina, eclectismul costumelor lui Ziggy ne indeamna sa stergem barierele impuse de normele sociale, sa exploram haosul in cele mai creative forme ale sale, sa percepem hainele ca porti de acces inspre taramuri fantastice.

2 3 4Alegerile vestimentare si personalitatile flamboiante ale artistului David Bowie au devenit surse de inspiratie atat pentru artistii din industria muzicala, cat si pentru designerii vestimentari ai sfarsitului de secol 20 si inceput de secol 21. Incepând cu membrii formatiei Kiss, cunoscuti pentru machiajul excesiv, pentru costumele mulate, cu umeri structurasi si decolteuri generoase, pantofi cu platforma si ajungand pana in prezent, in dulapul excentricei Lady Gaga, stilul vestimentar al lui David Bowie, indeosebi perioada sa Ziggy Stardust, a constituit o influenta majora in construirea identitatii vizuale a multor artisti. Prezenta sa in inspiratia designerilor contemporani valideaza creativitatea si relevanta stilului sau. Intr-un articol aparut pe platforma online a revistei Vogue US, ni se dezvaluie conexiunile existente intre propunerile designerilor pentru ultimele sezoane si diferitele stiluri abordate de David Bowie de-a lungul carierei sale. Ricardo Tisci, designerul casei Givenchy se inspira in colectia pentru primavara anului 2010 din garderoba glam caracteristica inceputului anilor 70, Jean Paul Gaultier este fascinat de tinutele extravagante ale alter ego-ului Ziggy Stardust, motiv pentru care tinute atat din colectia pentru primavara lui 2011 cat si ținute din colectia pentru primavara lui 2012  sunt inspirate din costumele de scena ale acestuia. Alexander McQueen in colectia sa din anul 2001 exploreaza vestimentatia artistului din perioada cunoscuta de fanii artistului ca ”The Thin White Duke”, perioada in care Bowie exploreaza teritoriile muzicii soul si funk, iar vestimentar propune o tinuta formata din costume masculine, impecabil croite, jucandu-se la nivelul croiului pentru a-si modifica silueta. Piese din colectiile Dries van Noten, Richard Nicoll, Lanvin, Chloe amintesc de tinutele iconice ale lui Bowie. Campania publicitara a colectiei Miu Miu pentru toamna lui 2012 o are ca protagonista pe actrita Chloe Sevigny purtand costume psihedelice, Kate Moss il portretizeaza pe Ziggy Stardust in paginile revistei Vogue Paris, numarul din ianuarie 2012, excentrica Daphne Guinness face acelasi lucru, in maniera sa personala si inconfundabila pentru Vogue Germania. In timp ce moda reviziteaza in permanenta trecutul pentru a genera noi tendinte, stilul lui David Bowie functioneaza ca reper estetic si stilistic atemporal.

5 6 7 8***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

Fashion Film: Interferente intre moda si cinematografie

We are in the midst of a revolution in fashion imagery. Moving away from illustration and stills photography, we are now entering the restless world of interactive, self-created, digital-imaging: accessible, downloadable and constantly changing.(Nick Knight)

Simbioza dintre lumea modei si lumea filmului era inevitabila. Adaptabilitatea modei la contemporaneitate a reprezentat dintotdeauna o trasatura fundamentala a sa pentru ca, pe langa actualizarea permanenta a trendurilor, moda trebuie sa invete mereu sa comunice si sa se comunice exteriorului. Intr-o epoca in care timpul a uitat sa stea in loc, in care informatia este ingurgitata cu o viteza halucinanta, moda nu si-a permis sa ramana imobila in paginile revistelor. Marile case de moda au descoperit, astfel, un beneficiu al peliculei: capacitatea sa de a reproduce miscarea hainelor pe corpul uman si de a a le inzestra cu o noua voce vizuala. Cu o gama aproape inepuizabila de tehnici si procedee de construire a unor spatii alternative, lumea fashion film-ului abordeaza creatiile vestimentare in cele mai inovatoare moduri, conturand treptat o noua identitate a fenomenului modei (atat la nivel de produs, cat si la nivel de creatie). Dar ce este fashion-filmul si cum reuseste aceasta noua forma de exprimare vizuala sa isi contureze o identitate intr-un domeniu blamat de multe  ori pentru folosirea tututor mijloacelor posibile cu scopul  de a-si vinde produsele?

Untitled1 UntitledLumea modei s-a intersectat cu lumea filmului in nenumarate feluri, de-a lungul timpului. Colaborari de succes dintre designeri si regizori constituie puncte de referinta atat pentru istoria cinematografiei, cat si pentru istoria modei. Coco Chanel creeaza costume pentru Le sang d’un poete, film regizat de Jean Cocteau in anul 1932, Hubert de Ghivenchy impartaseste o prietenie de o viata cu actrita Audrey Hepburn, pentru care concepe costumele purtate de aceasta in Funny Face si Breakfast at Tiffany’s, iar Yves Saint  Laurent se indragosteste iremediabil de frumusetea lui Catherine Deneuve, pe care o descopera in timp ce  crea tinutele pentru pelicula Belle du Jour. Lumea imaginata de Luc Besson in filmul The Fifth Element nu ar fi fost completa fara aportul creativ al lui Jean Paul Gaultier, iar dramatismul si sensibilitatea framantarilor balerinei jucate de Natalie Portman in Black Swan au fost transpuse poetic in tinutele teatrale ale surorilor Mulleavy. Dar colaborarile nu au venit doar dinspre lumea filmului inspre cea a modei, pentru ca marile case de moda, realizand importanta pe care o viziune cinematografica ar putea-o avea asupra creatiilor vestimentare, incep sa isi conceapa campaniile de  promovare sub forma unor scurtmetraje a caror notorietate este sporita de faima si talentul unor regizori de renume. Enigmaticul David Lynch accepta provocarea de a regiza un scurtmetraj pentru casa Dior, intitulat Lady Blue Shanghai, in care elemente ale universului lynchian sporesc misterul din jurul obiectului fetis constituit de geanta Lady Dior. Baz Lurhmann, regizorul unor filme precum Romeo and Juliet si Moulin Rouge, si recentul The Great Gatsby concepe o poveste  de dragoste fermecatoare ce are ca protagonist faimosul parfum Chanel no.5.  In ciuda succesului acestor campanii si a calitatii incontestabile a colaborarilor, putem introduce astfel de creatii in categoria  fashion filmelor?

1Vizionarul fotograf britanic Nick Knight prevede impactul schimbarilor tehnologice asupra lumii modei si pune bazele unui proiect a carui miza principala este crearea unui dialog coerent intre spatiul virtual si spatiul creativ. Astfel, in anul 2000, ia nastere platforma on-line SHOWstudio, iar  printre  primele realizari ale echipei din spatele proiectului a fost punerea bazelor unei noi forme de creatie vizuala, denumita sugestiv fashion film. Experimentand cu  mijloacele aflate la indemana, fashion film-ul exploreaza potentialul creatiilor vestimentare de a comunica, dincolo de materiale, dincolo de imaginile statice ale fotografiilor din revista, dincolo de interactiunea dintre produs si cumparator. Noua modalitate de receptare a modei vroia sa o diferentieze de orice construct comercial si sa ii promoveze capacitatea interdisciplinara, vitala si revolutionara. Pentru ca tranzitia de la imaginile tiparite la cele digitale sa fie una coerenta, Nick Knight demareaza, prin intermediul platformei SHOWstudio, experimentul Moving Fashion, in cadrul caruia un grup de oameni talentati din industria modei si-a expus propria viziune capabila sa transforme piesele vestimentare in imagini miscatoare. Rezultatul acestui experiment a constat intr-o serie de scurtmetraje experimentale, cu durata de 30 de secunde, semnate de Patrick Demarchelier, Stella Mccartney, Tim Walker, Steven Klein, Gareth Pugh, John Galliano, Kate Moss si multi altii, scurtmetraje ce au stabilit primele puncte de reper in ceea ce continua sa devina disciplina fashion filmului. (pentru a viziona scurtmetrajele din cadrul proiectului Moving Fashion, puteti da click aici).

2

 

Inspirati de acel experiment, o serie de regizori, fotografi si directori creativi au ales aceasta forma de comunicare vizuala, mizand pe lipsa unor reguli stricte si folosindu-se de paleta larga a uneltelor creative pe care le aveau la indemana pentru a-si prezenta viziunea asupra modei. Pe langa potentialul artistic pe care fashion filmul il detine, acesta constituie o modalitate pentru designeri de a-si promova colectiile si de a-si prezenta unui public mult mai larg demersul creativ ce a stat la baza acesteia.

A-SHADED-VIEW-ON-FASHION-FILM-Leclaireur

 

Un nou pas in legitimizarea fashion film-ului il constituie fondarea Festivalului A Shaded View on Fashion Film. Gandit si coordonat de catre curatorul Diane Pernet, incepand din anul  2008, notorietatea acestuia este intr-o continua crestere. Pe langa sectiunea filmelor intrate in competitie, festivalul cuprinde o serie de evenimente si expozitii, toate menite sa promoveze noi modalitati de receptare a fenomenului modei. Dar aceasta legitimizare, dobandita printr-o expunere si o vizibilitate crescanda implica inevitabil si o transformare a fashion filmului.  Echilibrul dintre potentialul artistic si cel comercial sta la baza acestei transformari. In viitor vom fi cu siguranta martori la o conturare a celor doua directii de abordare a fenomenului: cea axata pe promovarea comerciala si cea axata pe experimentarea vizuala. In prezent, insa, curiozitatea provenita atat din randul regizorilor, cat si din randul designerilor, face posibila o intalnire cel putin interesanta, a celor doua directii.

ASV

 

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

A rush of fashion through the head – part II

Ne continuam lista colectiilor preferate din cadrul saptamanii modei pariziene, finalizand cu acest articol seria de mici rezumate subiective ale colectiilor prezentate in cadrul celor mai importante saptamani ale modei.

CHANEL – Un maestru al reinventarilor universului Chanel, Karl Lagerfeld a reusit mereu sa insufle colectiilor sale pentru Chanel acel “ceva” care le transforma in piese ale unei garderobe mereu moderne. Pentru sezonul toamna-iarna, Chanel isi continua periplul prin natura, gasind de data aceasta inspiratie in lumea fascinanta a cristalelor. Astfel, bijuteriile statement nu puteau lipsi din colectie, acompaniate de piese vestimentare care au constituit o trimitere vizuala la multifatetarile cristalelor. Clasicului  deux pieces i s-a alaturat pantalonul, formand un ansamblu vestimentar cheie pentru sezonul toamna-iarna, oferind viziunii casei Chanel acel “ceva” despre care va vorbeam.

CELINE – Felul in care Phoebe Philo ne vorbeste despre feminitate ar putea cu usurinta sa isi rezerve un loc in istoria feminismului si a feminitatii.Femeia in viziunea Phoee Philo si implicit Celine, isi protejeaza trupul dezvaluindu-ne personalitatea prin intermediul hainelor. Formele exagerate ale paltoanelor, bluzelor, pantalonilor, le transforma intr-un cocon ce invaluie dar nu compromite finetea liniilor corpului. Fermoarele prezente de-a lungul colectiei sunt cele ce ne permit accesul dincolo de materiale. Folosirea liniilor colorate ce traverseaza spatiile monocolore ale pieselor vestimentare “sparge” austeritatea exteriorului si confera dinamism unei colectii in mare parte arhitecturala.

GIVENCHY – Ricardo Tisci nu experimenteaza noi forme in aceasta colectie Givenchy, asa cum a facut in cea pentru primavara-vara, ci exploreaza in cele mai mici detalii universul construit in jurul Parisului anilor 70, fotografia lui Guy Bourdin si vestimentatia de calarie. Inspiratia ecvestra face ca accesoriile nebunesti folosite in colectia haute couture a casei Givenchy sa primeasca noi valente. Debordand o sexualitate eleganta, piesele de piele si blana controleaza la exterior erotismul rochiilor din matase si dantela ascunse in spatele acestora. Combinatiile indraznete de culori contribuie la construirea unei atmosfere tipic Bourdin-iene. Provocatoare, senzuala, pe alocuri sinistra, colectia prezentata de Ricardo Tisci incita fara sa schimbe paradigme.

ALEXANDER MCQUEEN – In cazul casei McQueen, condusa impecabil de Sarah Burton, am fost martori la un nou inceput. Pentru lumea modei, pentru creativitate, pentru casa McQueen…nu conteaza, pentru ca in fata unei astfel de manifestari a diafanului, nu poti decat sa opresti Timpul pentru a putea devora o frumusete care inceteaza a mai fi salbatica, devenind sublima. Viitorul intrevazut de Sarah Burton printre explozii ale proportiilor, suprapuneri supraomenesti de materiale si un cult al meticulozitatii, este unul organic, pozitiv, si mereu surprinzator. Sa vorbesti despre creatiile McQueen de la distanta pare un act desacralizant, astfel cuvintele mele devin inutile, lasand loc unei taceri contemplative.

sursa poze: