Tim Walker – Povestitorul de imagini

Fotografia de moda detine, dincolo de potentialul sau de a vinde produse, capacitatea de a vinde fantezii. Marea majoritate a oamenilor acceseaza moda intr-o forma mediata, prin intermediul fotografiei, care ne permite sa visam la o viata si la o garderoba diferita de cea pe care o detinem deja. Escapismul cultivat de fotografia de moda transforma acest mod de a  surprinde realitatea intr-un mediu propice pentru a spune o poveste prin imagini. Unul dintre cei mai de seama povestitori care se folosesc de moda pentru a-si crea lumile improbabile este Tim Walker. Fotografiile sale genereaza spatii alternative in care piesele vestimentare, impreuna cu decorurile minutios construite si fotomodelele transformate in actrite  sunt elemente esentiale in compozitia unui tablou suprarealist.

8 9 10Dezinteresat de instrumentele pe care le foloseste fotografia digitala pentru a infrumuseta si perfectiona realitatea, Tim Walker foloseste aparatul de fotografiat in starea sa primordiala, perceput ca o „cutie” aflata intre el si ceea ce el vrea sa surprinda. Evita orice instrument de editare, in afara de propria viziune artistica, si priveste prin intermediul obiectivului ca printr-o fereastra magica ce ii ofera accesul inspre un taram al nostalgiei. Acest mod de raportare la fotografie este vizibil atat in procesul realizarii imaginilor, cat si in produsul final. Pornind de la o realitate constituita din franturi de basme si legende anglo-saxone, ramasite ale trecutului si o afinitate pentru tinuturi ferite de raceala orasului, Tim Walker construieste, cu ajutorul unor decoruri elaborate, o noua realitate, intima, tulburatoare si fascinanta. Asupra fotografiilor sale planeaza un sentiment de apartenenta la un spatiu aflat in afara timpului, un spatiu ce devine real doar in imaginatia celor care nu au uitat sa viseze.

11 12 13Pasiunea sa pentru fotografie s-a nascut din nevoia de a imortaliza lucruri care altfel ar disparea. Aceasta nevoie puerila s-a transformat, odata cu trecerea anilor, intr-o daruire asemanatoare unui colectionar ce isi aduna cu stoicism elementele necesare pentru a-si intregi colectia. Inca din copilarie, Tim Walker colectiona imagini ale tuturor lucrurilor ce il înconjurau si le regandea locul si utilitatea in propriul sau spatiu imaginar. Pasiunea sa pentru fotografia de moda s-a nascut din aceeasi inocenta curiozitate care l-a indrumat inspre redescoperirea lumii prin intermediul fotografiei. Dupa o perioada petrecuta in New York, in ucenicia faimosului fotograf Richard Avedon, Tim Walker se intoarce in Londra si colaboreaza pentru o perioada cu diferite publicatii britanice pe partea de fotografii de reportaj. Ajunge sa lucreze pentru versiunea britanica a revistei Vogue la frageda varsta de 25 de ani. Din acel moment si pana in prezent, el a reusit sa isi stranga in portofoliu colaborari cu cele mai de seama publicatii din domeniul modei, campanii publicitare pentru branduri de renume, doua albume de fotografii publicate, premii importante si o recunoastere din partea Muzeului Victoria and Albert si a Galeriei Nationale de Portrete din Londra, care i-au rezervat un spatiu in cadrul expozitiilor permanente.

Ce loc ocupa moda in spatiul imaginat de Tim Walker? Unul cu siguranta aparte, pentru ca Tim Walker nu priveste moda ca pe un sistem structurat ce functioneaza conform unui program riguros in care ceea ce primeaza este profitul. El foloseste moda pentru a-si completa scenografia interdisciplinara. Piesele vestimentare pe care le alege se transforma in vesminte la fel de atemporale si ireale precum povestile sale vizuale. El respecta moda pentru capacitatea sa imaginativa si nu se lasa influentat de trenduri, incercand sa se distanteze pe cat de mult posibil de sistemul generat de aceasta. Piesele vestimentare nu eclipseaza decorurile, fotomodelele nu sunt „înghiţite” de amalgamul de elemente vizuale ce compun imaginea finala, ci fiecare ocupa un loc bine gandit si ales dinadins de marele povestitor Tim Walker.

14 15

17Fotografia de moda a fost invinuita mereu de instigarea subliminala a receptorului la consum. Fotografi precum Tim Walker au demonstrat insa ca fotografia de moda a cultivat, inca de la inceputurile ei, o pasiune pentru povestire. Pictorialele din revistele de profil s-au dovedit a fi spatiile propice pentru ca astfel de naratiuni vizuale sa fie depanate cadru dupa cadru, pagina după pagina.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

2012 sau Joaca de-a viitorul

Daca din punct de vedere mistic si conspirationist, anul 2012 anunta sfarsitul inevitabil al Lumii as we know it, lumea Fashion-ului pare sa prezica un sfarsit cu siguranta mai asteptat si mai pozitiv: sfarsitul crizei economice. Abordand ca surse de inspiratie perioade istorice de bunastare precum anii 20, anii 50 ai secolului trecut, designerii par sa se indeparteze de hainele rigide impuse de “noul minimalism” si  incep sa isi reaminteasca de unul din cel mai frumos atribut al modei: jocul imaginatiei.

Femeia inceputului de 2012 este femeia careia nu ii este frica de stereotipurile ce ii sunt atribuite, pentru ca a invatat sa le foloseasca in favoarea ei. Ei nu ii mai este frica sa fie feminina, sa poarte imprimeuri florale, materiale diafane, culori pastelate. Ea stie sa se joace cu atuurile si cu dezavantajele impuse de “statutul genetic”, iar aceasta “joaca” in care au intrat si o parte dintre designeri la inceput de 2012 pare sa ne scoata (cel putin la nivel de imaginar) dintr-o perioada  cu iz apocaliptic.

Dupa cum am specificat in postarea precedenta, prezicerile mele se vor afla inevitabil la granita dintre speculatie si adevar. Ele nu vizeaza intreaga paleta de tendinte ale anului ce tocmai a inceput, asa cum nu insumeaza directiile creative ale tuturor marilor case de moda. Studiul meu speculativ si succinct incearca sa schiteze propria mea viziune asupra demersului estetic al anului 2012, pornind de la tema jocului si arhetipul feminitatii si modul in care cele doua au fost abordate in prezentarile Thom Browne ,Meadham Kirchhoff, Mary Katrantzou, Prada si Louis Vuitton.

Cea mai buna modalitate de a intra in jocul imaginat de designeri este sa poposim pentru cateva momente la petrecerea bizara a lui Thom Browne. Intr-un salon din anii ’20, femei suprarealiste, se intalnesc pentru a pune lumea la cale. Piese deconstruite si suprapuse par a fi singurele indicii capabile sa desluseasca misterul instaurat in acest salon.

Poate cea mai ciudata abordare a feminitatii noului sezon a venit din partea cuplului britanic de designeri: Ed Meadham si Ben Kirchhoff (Meadham Kirchhoff). Un “ghiveci” estetic in cel mai pozitiv sens in care au folosit ca ingrediente prototipuri ale feminitatii: sex simbolul, zeita, vedeta Hollywood, showgirl, papusa, balerina, Fecioara Maria si elemente ale imaginarului colectiv pentru a crea portretul unei noi femei, unei femei Meadham Kirchhoff aflata la granita dintre fantezie si kitch.

Pe langa elementul ludic prezent in colectiile noului sezon, observam inevitabil amprenta inovatiei tehnologice. De la materiale la tipare, totul pare a fi conectat la universul digital. Generatia digitala a luat cu asalt stilul noului mileniu iar fata modei va fi schimbata pentru totdeauna (oricat de cliseu ar suna). Hibridul rezultat din fuziunea modei cu tehnologia este prezentat in cel mai poetic sens in ultima colectie Mary Katrantzou. Folosindu-se de puterea vizuala a printurilor digitale, pare sa gaseasca solutia disputei om vs. masina. Intrepatrunderea industrialului cu naturalul pare la Katranzou un accident premeditat, o coliziune inevitabila, un joc vizual al trecutului cu viitorul.

Disputa dintre om si masina primeste o valenta ironica in cazul colectiei Prada. In acest caz, referinta paraseste teritoriul poetic si prinde viata in cel social. Obsesia barbatilor pentru femei si masini, transformarea femeilor in obiecte de consum si personificarea masinilor este folosita de Prada intr-un joc al sexelor si al stereotipurilor incarcat cu elemente ale culturii de consum din care castigator iese, inevitabil, Femeia. O femeie in stil Tarantino (parere proprie) care ar putea cu usurinta sa inlocuiasca gangsterii din Reservoir Dogs si, inarmate cu cele mai stylish si statement accesorii, ar goni pe autostrada intr-un Pussy Wagon custom made, cu flacari iesindu-le din tocuri.

Marc Jacobs si colectia sa pentru Louis Vuitton incheie periplul nostru in lumea imaginata/imaginara a modei. Acceptand conventiile impuse de caruselul acestuia, ne imbarcam intr-o calatorie repetitiva in care joaca se transforma intr-un ritual de initiere. Zanele adolesecentine imbracate in cele mai fine dantele si broderii pictate in cele mai dulci pasteluri, par sa ascunda sub straturi si straturi de fantezie ceva sumbru. Poate ca in cele din urma jocul imaginatiei nu salveaza, poate ca viitorul nu pare chiar atat de pastelat, poate ca totul este un mecanism mercantil, poate ca…

sursa poze:, ,