Tim Walker – Povestitorul de imagini

Fotografia de moda detine, dincolo de potentialul sau de a vinde produse, capacitatea de a vinde fantezii. Marea majoritate a oamenilor acceseaza moda intr-o forma mediata, prin intermediul fotografiei, care ne permite sa visam la o viata si la o garderoba diferita de cea pe care o detinem deja. Escapismul cultivat de fotografia de moda transforma acest mod de a  surprinde realitatea intr-un mediu propice pentru a spune o poveste prin imagini. Unul dintre cei mai de seama povestitori care se folosesc de moda pentru a-si crea lumile improbabile este Tim Walker. Fotografiile sale genereaza spatii alternative in care piesele vestimentare, impreuna cu decorurile minutios construite si fotomodelele transformate in actrite  sunt elemente esentiale in compozitia unui tablou suprarealist.

8 9 10Dezinteresat de instrumentele pe care le foloseste fotografia digitala pentru a infrumuseta si perfectiona realitatea, Tim Walker foloseste aparatul de fotografiat in starea sa primordiala, perceput ca o „cutie” aflata intre el si ceea ce el vrea sa surprinda. Evita orice instrument de editare, in afara de propria viziune artistica, si priveste prin intermediul obiectivului ca printr-o fereastra magica ce ii ofera accesul inspre un taram al nostalgiei. Acest mod de raportare la fotografie este vizibil atat in procesul realizarii imaginilor, cat si in produsul final. Pornind de la o realitate constituita din franturi de basme si legende anglo-saxone, ramasite ale trecutului si o afinitate pentru tinuturi ferite de raceala orasului, Tim Walker construieste, cu ajutorul unor decoruri elaborate, o noua realitate, intima, tulburatoare si fascinanta. Asupra fotografiilor sale planeaza un sentiment de apartenenta la un spatiu aflat in afara timpului, un spatiu ce devine real doar in imaginatia celor care nu au uitat sa viseze.

11 12 13Pasiunea sa pentru fotografie s-a nascut din nevoia de a imortaliza lucruri care altfel ar disparea. Aceasta nevoie puerila s-a transformat, odata cu trecerea anilor, intr-o daruire asemanatoare unui colectionar ce isi aduna cu stoicism elementele necesare pentru a-si intregi colectia. Inca din copilarie, Tim Walker colectiona imagini ale tuturor lucrurilor ce il înconjurau si le regandea locul si utilitatea in propriul sau spatiu imaginar. Pasiunea sa pentru fotografia de moda s-a nascut din aceeasi inocenta curiozitate care l-a indrumat inspre redescoperirea lumii prin intermediul fotografiei. Dupa o perioada petrecuta in New York, in ucenicia faimosului fotograf Richard Avedon, Tim Walker se intoarce in Londra si colaboreaza pentru o perioada cu diferite publicatii britanice pe partea de fotografii de reportaj. Ajunge sa lucreze pentru versiunea britanica a revistei Vogue la frageda varsta de 25 de ani. Din acel moment si pana in prezent, el a reusit sa isi stranga in portofoliu colaborari cu cele mai de seama publicatii din domeniul modei, campanii publicitare pentru branduri de renume, doua albume de fotografii publicate, premii importante si o recunoastere din partea Muzeului Victoria and Albert si a Galeriei Nationale de Portrete din Londra, care i-au rezervat un spatiu in cadrul expozitiilor permanente.

Ce loc ocupa moda in spatiul imaginat de Tim Walker? Unul cu siguranta aparte, pentru ca Tim Walker nu priveste moda ca pe un sistem structurat ce functioneaza conform unui program riguros in care ceea ce primeaza este profitul. El foloseste moda pentru a-si completa scenografia interdisciplinara. Piesele vestimentare pe care le alege se transforma in vesminte la fel de atemporale si ireale precum povestile sale vizuale. El respecta moda pentru capacitatea sa imaginativa si nu se lasa influentat de trenduri, incercand sa se distanteze pe cat de mult posibil de sistemul generat de aceasta. Piesele vestimentare nu eclipseaza decorurile, fotomodelele nu sunt „înghiţite” de amalgamul de elemente vizuale ce compun imaginea finala, ci fiecare ocupa un loc bine gandit si ales dinadins de marele povestitor Tim Walker.

14 15

17Fotografia de moda a fost invinuita mereu de instigarea subliminala a receptorului la consum. Fotografi precum Tim Walker au demonstrat insa ca fotografia de moda a cultivat, inca de la inceputurile ei, o pasiune pentru povestire. Pictorialele din revistele de profil s-au dovedit a fi spatiile propice pentru ca astfel de naratiuni vizuale sa fie depanate cadru dupa cadru, pagina după pagina.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

Henrik Vibskov: functia interdisciplinara a modei

Moda a avut mereu o legatura speciala cu celelalte discipline artistice. Creatorii vestimentari au inteles nevoia unei interactiuni permanente cu diferite surse creative. Motivele organice prezente in stilul Art Nouveau au impanzit materialele rochiilor scapate de incorsetarile trecutului, formele abstracte promovate de cubisti s-au materializat in fuste tubulare si palarii geometrice. Paul Poiret a fost un impatimit al artelor frumoase, avand numeroase legaturi in cercurile artistilor parizieni. Printre artistii preferati de el se numara: Picasso, Matisse, Utrillo, Francis Picabia. Aportul acestora la schimbarile artistice de la inceput de secol a constituit o sursa importanta de inspiratie pentru Poiret. Elsa Schiaparelli a sustinut viziunea halucinanta a suprarealistilor, oferind femeilor o alternativa fantezista la costumele austere promovate de rivala sa Coco Chanel. Henrik Vibskow profita de acesta legatura existenta intre arta si moda  pentru a-si pune la cale reprezentatiile sale fantasmagorice. Experienta vizuala creata de el iti permite accesul intr-un spatiu alternativ unde barierele, acum difuze, dintre discipline genereaza o noua viziune asupra modei.

Henrik Vibskov portretizeaza profilul artistului contemporan. A absolvit prestigiosul Colegiu de Arta si Design Central Saint Martin din Londra, incepandu-si, astfel, cariera de designer. Dar viziunea sa artistica nu se limiteaza doar la domeniul modei, el activand cu succes si in zona muzicii electronice experimentale, unde colaboreaza cu artistul danez Anders Trentemoller si cu Mikael Simpson, avand, in acelasi timp, expozitii in importante muzee si galerii din jurul lumii: MoMA in New York, Palais de Tokyo in Paris sau Zeeuws Museum in Middelburg, Olanda.

Natura versatila a intereselor sale il recomanda pe Henrik Vibskov ca fiind un artist care nu isi izoleaza campul creativ doar la un domeniu, ci confrunta spatiul modei cu cel al inovatiilor artistice, al teatrului si al muzicii, pentru a da nastere unei experiente vizuale diferite. Datorita viziunii sale interdisciplinare, Henrik Vibskov poate sa isi aplice cunostintele acumulate din domenii conexe asupra procesului de creare a hainelor. Prezentarile colectiilor sale vestimentare constituie performance-uri artistice in cadrul carora modele imbracate in creatiile sale interactioneaza cu instalatii eclectice.

Untitled

„Composing colors is a lot like composing music. You need trebles, intermediate notes, bass. You want a steady rhytm, a syncopated rhytm.” 

„The Fantabulous Bicycle Music Factory” constituie numele, dar si dezvalui conceptul din spatele colectiei sale pentru sezonul primavara-vara 2008. Imbinand pasiunea sa pentru masinarii imposibile cu pasiunea pentru muzica, Henrik Vibskov isi pune modelele sa defileze in jurul unei instalatii formate dintr-o serie de biciclete interconectate prin instrumente muzicale. Manechinele interactioneaza pe rand cu aceasta masinarie activand astfel instrumentele care emit sunete.

4

Importanta pe care designerul o atribuie acestor instalatii neconventionale nu constituie un artificiu care sa epateze. Performence-urile puse la cale de el fac referire la tensiunea existenta intre om si tehnologie, intre om si masinarie, unde hainele sunt cele capabile sa creeze o legatura coerenta intre fiinta si obiect. Colecta sa intitulata „The Human Laundry Service” exploreaza aceasta tensiune, prezentand-o sub forma unei relatii de interdependenta in care individul poate cu usurinta sa devina sclav al propriului progres. Rotile hipnotizante ce constituie decorul show-ului sunt puse in miscare de modele imbracate in piese vestimentare create de Vibskov. Universul gandit de acesta este unul static si insuficient, dar care, prin aportul individului, devine un portal spiritual.

5

Propunerea sa in materie de creatie vestimentara pentru sezonul primavara-vara 2012 este construita in jurul conceptului ce da si nume colectiei: Panopticon. A tot si a toate vazator, spectatorului i se permite acces in spatiu conceput de Vibskov sub forma unei camere multiplicate. Pentru a vedea Intregul e necesara o viziune de ansamblu, o viziune panoptica. Pana si accesoriile steampunk par sa ne transmita acelasi lucru : imaginile trebuie mereu filtrate prin mai multe lentile pentru o intelegere deplina a lor.

6

In toata aceasta nebunie creatoare, piesele vestimentare nu isi pierd functia lor principala – aceea de a fi purtate. Hainele par a functiona in universul lui Henrik Vibskov ca un liant intre fantezie si realitate, amintind mereu de un spatiu cotidian populat de o sumedenie de elemente creative din care artisti precum Vibskov isi gasesc inspiratia.

8***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.