David Bowie – Stilul ca accesoriu al identitatii

”Fashion was never valued in England the way it was valued in other countries. It was style that was important. Through the 70’s all those club things were all about style, not fashion. The British do style better than anyone else” declara jurnalistul de moda Tim Blanks in cadrul unei intalniri intre experti din domeniu gazduita de platforma online SHOWstudio. Aceasta afirmatie nu contesta relevanta designerilor britanici, ci subliniaza o caracteristica aparte a modului britanic de abordare a demersului creativ. Tim Blanks rezuma involuntar contributia lui David Bowie la istoria modei secolului 20.

1Ziggy Stardust, Major Tom, The White Duke, David Bowie, toate aceste personaje generate de creativitatea debordanta a talentatului David Robert Jones (numele adevarat a lui David Bowie) au conturat stiluri inconfundabile care au reusit sa influenteze moda vremurilor. Redefinind mereu granitele muzicii, modei si propriei personalitati, David Bowie constituie o influenta majora atat pentru artistii generatiei sale, cat si pentru artistii prezentului. Stilul sau s-a aflat mereu intr-o continua transformare, dar poate cea mai prolifica perioada a experimentarilor sale ramane cea de la inceputul anilor `70. Chiar daca imaginea stralucitoare si bizara propusa de el este originala datorita modului in care artistul a reusit sa si-o insuseasca, influentele care au contribuit la crearea sa pot fi reperate in stilul psihedelic al unor formatii care preceda inceputurile glam rock-ului propus de Bowie. Evenimentele majore ale acelei perioade au influentat de asemenea modul sau de abordare a muzicii si a modei. Aselenizarea din anul 1969 a marcat profund atat domeniile stiintifice, cat si cele artistice, iar pentru David Bowie a constituit o adevarata rampa de lansare. Piesa intitulata Space Oddity, inspirata de filmul cult al regizorului Stanley Kubrick, 2001: A Space Odissey, a fost lansata cu doar cateva zile inainte de aselenizare. Atat succesul inregistrat de aceasta piesa, cat si fascinatia lui Bowie pentru SF, calatorii spatiale si extraterestrii  au stat la baza crearii alter ego-ului Ziggy Stardust. Sub acest pseudonim, aparitiile scenice, si nu numai, ale lui Bowie sunt compuse din pantaloni mulati cu talie foarte inalta, jachete structurate, cizme inalte cu platforma exagerata, amintind de incaltamintea astronautilor, machiaj strident, delimitat de podoaba capilara de culoarea focului. Colaborarea dintre David Bowie si designerul avangardist Kansai Yamamoto duc si mai departe exagerarile stilistice, propunand salopete in culori psihedelice, imbinand motive etnice si materiale lucioase, sclipitoare, mereu scotand in evidenta trupul filiform al cantaretului. Aceste aparitii sclipitoare (si la propriu, si la figurat) exploreaza imaginarul generat de aselenizare prin prisma revolutiei sexuale a acelor ani. Vestimentatia ostentativa purtata de extraterestrul/rock star Ziggy Stardust este sexuala in asexualitatea sa. Imprumutand elemente atat din garderoba masculina, cat si din cea feminina, eclectismul costumelor lui Ziggy ne indeamna sa stergem barierele impuse de normele sociale, sa exploram haosul in cele mai creative forme ale sale, sa percepem hainele ca porti de acces inspre taramuri fantastice.

2 3 4Alegerile vestimentare si personalitatile flamboiante ale artistului David Bowie au devenit surse de inspiratie atat pentru artistii din industria muzicala, cat si pentru designerii vestimentari ai sfarsitului de secol 20 si inceput de secol 21. Incepând cu membrii formatiei Kiss, cunoscuti pentru machiajul excesiv, pentru costumele mulate, cu umeri structurasi si decolteuri generoase, pantofi cu platforma si ajungand pana in prezent, in dulapul excentricei Lady Gaga, stilul vestimentar al lui David Bowie, indeosebi perioada sa Ziggy Stardust, a constituit o influenta majora in construirea identitatii vizuale a multor artisti. Prezenta sa in inspiratia designerilor contemporani valideaza creativitatea si relevanta stilului sau. Intr-un articol aparut pe platforma online a revistei Vogue US, ni se dezvaluie conexiunile existente intre propunerile designerilor pentru ultimele sezoane si diferitele stiluri abordate de David Bowie de-a lungul carierei sale. Ricardo Tisci, designerul casei Givenchy se inspira in colectia pentru primavara anului 2010 din garderoba glam caracteristica inceputului anilor 70, Jean Paul Gaultier este fascinat de tinutele extravagante ale alter ego-ului Ziggy Stardust, motiv pentru care tinute atat din colectia pentru primavara lui 2011 cat si ținute din colectia pentru primavara lui 2012  sunt inspirate din costumele de scena ale acestuia. Alexander McQueen in colectia sa din anul 2001 exploreaza vestimentatia artistului din perioada cunoscuta de fanii artistului ca ”The Thin White Duke”, perioada in care Bowie exploreaza teritoriile muzicii soul si funk, iar vestimentar propune o tinuta formata din costume masculine, impecabil croite, jucandu-se la nivelul croiului pentru a-si modifica silueta. Piese din colectiile Dries van Noten, Richard Nicoll, Lanvin, Chloe amintesc de tinutele iconice ale lui Bowie. Campania publicitara a colectiei Miu Miu pentru toamna lui 2012 o are ca protagonista pe actrita Chloe Sevigny purtand costume psihedelice, Kate Moss il portretizeaza pe Ziggy Stardust in paginile revistei Vogue Paris, numarul din ianuarie 2012, excentrica Daphne Guinness face acelasi lucru, in maniera sa personala si inconfundabila pentru Vogue Germania. In timp ce moda reviziteaza in permanenta trecutul pentru a genera noi tendinte, stilul lui David Bowie functioneaza ca reper estetic si stilistic atemporal.

5 6 7 8***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

10 things you should know about ALEXIS BITTAR

1. e unul din cei mai apreciati designeri de bijuterii ai secolului 21

2. radacinile sale creative se regasesc in atmosfera decadenta a cluburilor New Yorkeze ale anilor ’80: “It was the exciting mix of underground fashion, music, and pure exhibitionism and I wanted to be a part of it all”

3. a vandut bijuterii si haine vintage pe strazile Manhattanului

4. fascinat de formele trecutului, de bijuterii ascunse si uitate prin sertarele copilariei, se hotaraste sa isi creeze propria colectie de bijuterii.

5. alege sa isi vanda creatiile pe strazile cartierului Soho

6. intr-o perioada a minimalismului (anii ’90), Alexis Bittar experimenteaza cu forme neconventionale si culori indraznete si intra astfel in gratiile lui Dawn Mello (fashion director al magazinului Bergdorf Goodman) care il introduce in lumea retail-ului

7. colaboreaza cu muzee de renume international

8. creaza o colectie de bijuterii pentru Burberry Prorsum

9. colaboreaza cu stilistul si designerul de costume Patricia Field pentru serialul “Sex and the City”

10. Lady Gaga si Michelle Obama ii poarta creatiile

Pentru ultima sa colectie, Alexis Bittar, combina elemente de inspiratie provenite din revizionarea filmului “Gilda” (1946) cu amintirile sale din adolescenta petrecuta in cluburile New Yorkeze (in special Danceteria) si cu viziunile abstracte ale regizorului italian Federico Fellini.

sursa poze:

McQueen is dead…long live McQueen

Creator de moda, regizor, coregraf, scenarist, inventator, povestitor, anarhist, pictor, sculptor, istoric, Alexander McQueen este geniul renaşterii postmoderne. Fiecare poveste creata de el reprezinta o piesa cheie din colajul unei societati axate pe un viitor scanat prin filtrul trecutului. Femeia, aflata in centrul creatiei sale, muza, reprezinta panza pe care, cu maiestrie, McQueen isi dezvaluie fantasmele. De la scufita mov- imblanzitoarea de lupi din show-ul „Supercalifragilistic”, incorsetata in accesorii SM din care curg materiale fluide, la femeia toreador, femeia androgin, la exploratoarea tundrei siberiene si a imaginarului asiatic, la conquistadorul metamorfozat in amazoana, pana la exploratorul noilor universuri ale feminitatii, intr-o reinterpretare a Odiseei spatiale a lui Kubric, femeia este martorul evolutiei prin intermediul materialelor, tiparelor, broderiilor, imprimeurilor, croielilor.

Nascut intr-o familie modesta (tata şofer de taxi, mama profesoara de ştiinţe sociale), McQueen si-a exersat imaginatia creatoare pe surorile sale mai mici carora le creea rochite inca de la o varsta frageda. La 16 ani isi incepe ucenicia la atelierul Saville Row unde invata tainele croitoriei si unde ii are printre clienti pe insusi Prinţul Charles, pentru care, conform unui zvon (prea delicios ca sa nu fie menţionat), croieste un sacou in captuseala caruia strecoara mesaje obscene. Devine student al Facultatii de Arta si Design Central Saint Martin pe care o termina cu un show care va insemna si inceputul carierei sale. Prezenta la acel show, Issabella Blow, excentrica fashionista, se indragosteste de stilul tanarului designer si ii cumpara in intregime colectia. Penduland intre statutul de mentor si prietena apropiata, Issabella Blow, il urmareste si ajuta pe McQueen pe parcursul carierei sale, devenind si muza pentru una din colectiile acestuia, colectia din primavara anului 2008, colectie omagiu, realizata dupa moartea tragica a acesteia.

De la primul sau show, McQueen nu a avut nici un moment de stagnare. Printre realizarile lui se numara si o scurta colaborare cu brand-ul Givenchy (1996-2001), la care renunta pentru a se putea axa pe propriul brand pe care il extinde inspre diferite domenii: imbracaminte masculina, accesorii, parfumuri si o noua linie de imbracaminte la preturi accesibile McQ, in 2006.

Incoronat „copilul teribil al modei”, prin fiecare colectie, ne-a dovedit ca nici un alt titlu nu i s-ar fi potrivit mai bine. Reinventand limitele receptarii show-urilor de moda, si-a „tarat” modelele prin petrol si apa, le-a urcat pe cele mai imposibile tocuri (s/s 2007)

le-a transformat in piese de sah (s/s 2005)

le-a invatat sa danseze  pe ritmurile crizei economice de la inceputul secolului  intr-un tribut adus filmului regizat de Sydney Pollack „They Shoot Horses Don’t They”, le-a transformat in amfibii (s/s 2007) şi in regine ale deseurilor futuriste (f/w 2009)

a transformat-o pe Kate Moss in holograma la sfarşitul show-ului din 2006

iar Shalom Harlow a devenit panza pe care doua maini robotice au transformat-o  intr-o opera de arta aflata la limita dintre produs şi creaţie, in finalul show-ului din 1999.

Curentul McQueen are la baza juxtapunerea unor elemente contrastante: fragilitate si putere, traditie si modernitate, fluiditate si duritate, trecut si viitor, real si imaginar. Inventator de universuri simbolice, Alexander McQueen ne-a demonstrat ca hainele pot spune povesti, ca moda nu e doar un moft ci o parte integranta a lumii artistice, ca frumusetea sta in detalii si ca podiumul unui show de moda poate fi transformat intr-un portal inspre lumi fantastice in care moartea este efemera si creatia- eterna.