O camera cu vedere inspre saptamanile modei

Am participat la toate saptamanile importante ale modei. Am putut sa aleg show-urile pe care vroiam sa le vad si le-am vizionat pe toate din primul rand, si singurul de altfel din camera mea. Am putut sa particip la discutii cu cei prezenti la show-uri via twitter, am putut sa share-uiesc imagini din timpul prezentarilor via instagram sau facebook si am avut acces la reactiile de moment ale unor persoane importante din industria modei prin intermediul unor discutii gazduite de platforma SHOWstudio. Aceasta este experienta mea virtuala din cadrul saptamanilor modei.

Avand in vedere cantitatea considerabila de informatie care imi este pusa la dispozitie as putea cu usurinta sa va prezint fiecare colectie care mi-a placut, sa fac topuri, sa imi stabilesc propriile tendinte. Acestea sunt unele din avantajele pe care ni le ofera internetul. Doar ca tocmai datorita acestei accesibilitati fascinante pe care a dobandit-o moda prin intermediul internetului cred ca o abordare de acest gen poate parea invechita. Si cand spun asta nu desconsider propunerile de tendinte facute de platforme specializate, sau recenziile facute de specialisti cu experienta in acest domeniu. Cred doar ca  cei care apartin unor zone neconventionale, nespecializate (din punct de vedere teoretic), dar fara indoiala creative precum zona blogurilor de fashion, ar trebui sa profite de libertatea pusa la dispozitie de spatiul virtual si in loc sa recicleze informatii, idei, discursuri, sa genereze noi modalitati de expunere a modei.

Exercitiul pe care vi-l propun este de a explora vizual senzatiile si reactiile pe care unele dintre colectiile sezonului toamna-iarna 14/15 le pot genera in randul consumatorilor. Combinate cu fragmente din lista mea de preferinte cinematografice (si nu numai) , imaginile din colectiile prezentate in cadrul saptamanilor modei intra intr-un dialog interdisciplinar cu alte zone artistice.

NEW YORK FASHION WEEK:

VINCENT VEGA TRIMITE BEZELE COLECTIEI LUI ALEXANDER WANG SI ISI FACE IN SECRET O LISTA CU PIESE VESTIMENTARE IN CARE AR VREA SA O VADA IMBRACATA PE MIA WALLACE LA URMATOARELE LOR IESIRI IN ORAS

alexander wangalexander wang

BATMAN SUSTINE INITIATIVA DESIGNERILOR HUMBERTO LEON SI CAROL LIM PENTRU OPENING CEREMONY DE A SE FOLOSI DE AMPRENTE INTR-UN MOD CREATIV. BATMAN CONSIDERA ABORDAREA LOR “a very fashionable way of fighting crime”

Opening CeremonyOpening Ceremony

LUELLA BARTLEY SI KATIE HILLIER NE DEZVALUIE NOILE INGREDIENTE ALE BRANDULUI MARC BY MARC JACOBS: SUGAR SPICE AND EVERYTHING NICE (GIRL POWER VIA POWER PUFF GIRLS)

marc by marc jacobsmarc by marc jacobs

LONDON FASHION WEEK:

FRANK BOOTH URMARIND COLECTIA LUI CHRISTOPHER KANE

Christopher KaneChristopher Kane

FEMINITATEA IN COLECTIA  J.W. ANDERSON. DETASAREA DESIGNERULUI IN CEEA CE PRIVESTE FEMINITATEA CONTINUA SA MA INTRIGE

J.W. AndersonJ.W. Anderson

DEZICIA LUI MARY KATRANTZOU DE A SE INDEPARTA DE ZONA PRINTURILOR DIGITALE L-A CONVINS PE COLONENUL LANDA SA ISI FOLOSEASCA MEDALIILE IN ALTE SCOPURI DECAT CEL DE A-SI ETALA REALIZARILE PROFESIONALE.

Mary KatrantzouMary KatrantzouMILAN FASHION WEEK:

LA PRADA, SEXUALITATEA SUBVERSIVA FACE PE ORICINE SA ISI PIARDA MINTILE

pradaprada

CEI CARE INCEARCA SA CRITICE COLECTIA REALIZATA DE JEREMY SCOTT PENTRU MOSCHINO PAR LA FEL DE LIPSITI DE SIMTUL UMORULUI PRECUM MARILYN MANSON INCERCAND SA TINA UN DISCURS DESPRE CONSUMERISM

moschinoMoschino_

PARIS FASHION WEEK

SUBTILITATE INTELECTUALA  @ DIOR

diordior

 

ATMOSFERA LA PREZENTAREA CHANEL:  EVERYBODY WANTS A PIECE OF CHANEL

chanelchanelLA MIU MIU, MIUCCIA PRADA NE EXPUNE CELE MAI ASCUNSE DORINTE IN VAZUL TUTUROR. DEZARMANT

miu miumiu miu

Inspiratie: http://www.tumblr.com/blog/zipcodefashion

 

Advertisements

Mary Katrantzou: Inovatii tehnologice in moda

Ritmul alert in care tehnologia evolueaza pare sa interfereze cu schimbarile ce au loc in sistemul modei. Intilnirea celor doua domenii era inevitabila, iar secolul 21 s-a dovedit a fi momentul propice in care intersectarea acestora sa genereze o noua modalitate de exprimare artistica captivanta, datorita complexitatii pe care o implica.  Fie ca ne referim la instalatiile avangardiste ale lui Hussein Chalayan sau la reprezentatia poetica de la sfarsitul show-ului colectiei regretatului Alexander McQueen in care vesmantul purtat de modelul Shalom Harlow este tranformat in panza pe care doua maini robotice acopera cu stropi de culoare suprafata imaculata a materialului, suntem fara indoiala martori ai schimbarilor produse de interventia tehnologiei in lumea modei. Aceste schimbari nu au fost folosite doar in scopuri artistice, ele contribuind considerabil la facilitarea procesului creativ. Tehnica serigrafiei, folosita in trecut pentru a imprima suprafata materialelor, a fost inlocuita recent cu tehnica imprimarii digitale. Aceasta noua tehnica ofera designerilor o libertate creativa aproape nelimitata si constituie un avantaj pentru intreg procesul industrial si comercial la nivelul sistemului de productie al modei.

1Procesul prin care se realizeaza imprimarea digitala consta in prelucrarea imaginilor prin intermediul diferitelor programe de editare si transferarea acestora pe tesaturi  cu ajutorul unei imprimante cu jet de cerneala.  Primii care au facut aceasta tehnica vizibila pe podiumurile internationale si au atras atentia asupra potentialului sau a fost duo-ul creativ britanic Christopher Brooke si Bruno Basso care, in anul 2004, au prezentat o colectie ce a explorat posibilitatile oferite de folosirea printurilor digitale.  Acestora li s-au alaturat alti designer precum Alexander McQueen, Peter Pilotto, Erdem Moralioglu si Mary Katrantzou care, prin abordarea inedita a tehnicii digitale, au dat nastere treptat unei „revolutii” a imprimeurilor digitale care au invadat podiumurile ultimelor sezoane.

Dintre cei care s-au incumetat sa exploreze posibilitatile oferite de tehnica digitala, designerul de origine greaca Mary Katrantzou surprinde, prin viziunea sa deopotriva elementara si complexa, baroca si minimalista, comerciala si conceptuala. Crescand intr-o familie in care mama e designer de interioare si tatal designer de textile, drumul pe care Mary Katrantzou a pornit in cautarea propriei vocatii profesionale a ghidat-o inevitabil inspre un spatiu artistic. Cocheteaza pentru o perioada cu arhitectura, studiind-o in cadrul scolii de design din Rhode Island, dar se transfera la sectia de design textil din cadrul prestigiosului Central Saint Martins. Lucreaza pentru o perioada pe partea de design textil pentru obiecte folosite in decoratiuni interioare, dezvoltandu-si treptat un interes pentru moda. Colectia de absolvire a masteratului din cadrul aceluiasi Central Saint Martins a functionat ca o rampa de lansare transformand-o pe Mary Katrantzou intr-una din tinerele sperante ale designului britanic.

25Picnik collagemary-katrantzouInca de la colectia sa de debut, imprimeurile digitale au constituit un instrument principal in demersul sau creativ. Sticlute de parfum, bijuterii supradimensionate, interioare surprinse in fotografiile lui Helmut Newton si Guy Bourdin, detaliile baroce ale faimoaselor oua Faberge, masini de scris sunt reinterpretate de catre Katrantzou prin intermediul tehnicii de imprimare digitala si transformate in piese vestimentare aflate la granita dintre arta si produs.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

London Fashion Week: de la revolta la r-evolutie

Daca New York-ul stabileste tendintele in materie de „commercial appeal”, Londra este cea careia ii revine sarcina de a stabili tendintele in materie de creativitate. Aceasta sarcina este sustinuta de institutii de invatamant cu renume international (Central Saint Martins), de colaborari ale tinerilor designeri cu magazine de retail (Topshop), de o platforma solida de promovare a tinerelor talente (Newgen, Fashion East London). Toate aceste elemente contribuie sezon dupa sezon la conturarea unui viitor al modei. Presiunea este in mod evident mare iar lupta pentru notorietate este cu siguranta inversunata. Unii reusesc, altii se conformeaza, dar dincolo de reusite si esecuri, Saptamana Modei Londoneze ramane cea mai neconventionala dintre saptamanile modei.

Interesante de observat in cadrul Saptamanii Modei din Londra sunt transformarile care au loc in conceperea colectiilor si modul lor de prezentare in momentul in care designerii se desprind de platformele care i-au sustinut la inceput si isi prezinta colectii individuale.  Daca propunerile tinerilor designeri din cadrul prezentarii Fashion East London se axeaza pe explorarea vestimentatiei punk (Claire Barrow), pe deconstructia iconografiei consumerismului, promovand o atitudine pro-reciclare (  Maarten van der Horst), in cazul propunerilor din partea designerilor ce au parte de prezentari individuale, “revolta” impotriva unor norme prestabilite se manifesta la un nivel cu mult mai subtil, aproape subliminal…cateodata chiar inexistent.  Transformerea “revoltei” intr-o “r-evolutie” este insa necesara. Restul…este istorie.

Revolutia print-urilor digitale continua cu aceeasi temerari in frunte: Mary Katrantzou, Peter Pilotto, Erdem. Dincolo de revolutia generata de acestia, evolutia lor este vizibila. Mary Katrantzou si Peter Pilotto isi dozeaza print-urile de impact cu inteligenta si le imblanzesc cu accente de feminitate. Formele arhitecturale atat de indragite de Mary Katrantzou se transforma treptat in forme fluide care nu iti livreaza un mesaj imediat ci iti dau timp sa il descoperi dincolo de imaginile imprimate pe materiale. Erdem exploreaza noi teritorii. Print-urile se contopesc discret in dantelarii si broderii ce introduc colectiei un romantism aparte.   O alta revolutie ce se desfasoara déjà de cateva sezoane pe podiumul londonez este cea a materialelor. Inovatia vizeaza atat procesele de prelucrare cat si alegerea folosirii de catre designeri a unor material neconventionale. Jonathan Saunders, Christopher Kane, J.W. Anderson, Simone Rocha sunt cei a caror viziune aparte de a aborda materialele va influenta cu siguranta tendintele viitorului.

Ce ne place noua la Saptamana Modei din Londra?

Mix-ul intre inovatie si traditie, pedanteria aristocrata si umorul deocheat, ironia savuroasa si seriozitatea executiei.

Cine pare sa fi gasit sezonul acesta reteta perfecta care contine putin din fiecare dintre “condimentele” enumerate mai sus: Christopher Kane si Christopher Bailey pentru Burberry Prorsum.

Christopher Kane:

„Wearable gift wrapping”…așa isi descrie designerul colectia pentru primavara-vara 2013, doar ca omite sa ne dezvaluie ceea ce se ascunde in spatele ambalajului. Omiterea insa face parte din estetica sa. Eleganta impecabila, linistea cromatica a primelor ansambluri vestimentare trimise pe podium, „impachetate” intr-o feminitate discreta, sunt destabilizate de elemente ce apartin unui registru de o cu totul alta natura. Șuruburi de plastic sunt folosite pentru a deconstrui o eleganta care isi pierde relevanta in contemporaneitate. Bucati de material, precum fragmente a ceva inca nedefinit, croite cu precizie, sunt indoite si pliate pentru a fi capabile sa genereze noi forme, noi siluete. Singurul element care ne reaminteste de eleganta clasica este funda, dar si acest element este regandit intr-o maniera contemporana. Gecile de piele si dantelaria din fire de plastic ce orneaza suprafetele unora dintre piesele vestimentare contribuie la conturarea straniului univers al „Doctorului” Kane. Cu un simt al umorului caracteristic, Kane ne insereaza indicii ale planului sau nebunesc. Profilul si pe urma portretul lui Frankenstein imprimat pe tricouri strategic amplasate in cadrul defilarii face ca toate elementele bizare sa aiba sens. Va reusi experimentul lui Kane sa prinda viata?

In timp ce Christopher Kane exploreaza spatii neconventionale pe care le trece prin filtrul traditiei, Christopher Bailey se foloseste de „bagajul genetic” al brand-ului Burberry pe care il foloseste pentru a propulsa brand-ul in viitor.  Ce a reusit Bailey sa realizeze din momentul in care a preluat conducerea creativa a brand-ului a fost sa reconfigureze  universul construit in jurul traditiei, rigorii si functionalitatii. Avand aceste elemente ca punct de sprijin, Christopher Bailey reuseste cu maiestrie sa updateze imaginea Burberry si sa o faca valida pentru nevoile unui cumparator modern. Pentru colectia de primavara-vara 2013, el reinterpreteaza piese clasice precum trench-ul(piesa cheie a universului Burberry) si capa carora le alatura mini pantaloni, fuste creion, rochii pana la genunchi in cele mai puternice culori. Surpriza a constat in folosirea unor culori metalizate ce au conferit intregii colectii o tenta glamour futurista prezentandu-ne o alta fata a elegantei britanice: traditionala si surprinzator de actuala.

sursa poze:

London calling

Saptamana modei londoneze ne-a demonstrat inca o data potentialul sau creativ. Prospetimea ideilor, nonsalanta cu care sunt tratate tiparele clasice ale modei, inovatia in materie de print digital sunt cateva din motivele pentru care saptamana modei din Londra a devenit una dintre cele mai asteptate saptamani ale modei.

Care au fost directiile creative preferate de noi?

GILES DEACON cu al sau   “disco Jacobean fairy tale” in care piese vestimentare clasice, precum fracul, au fost incendiate pentru a dezvalui prin flacari si scrum o viziune decadenta a elegantei britanice. Creativitate la cote maxime, invaluita intr-un romantism aparte.

Tot din categoria basmelor face parte si show-ul McQ, prima prezentare pe podium a extensiei brandului Alexander McQueen. O miscare inteligenta din partea conducerii brandului, avand in vedere ca marele show Alexander McQueen este prezentat in cadrul saptamanii modei de la Paris. Cu siguranta nu la fel de surprinzatoare ca piesele din colectia Alexander McQueen, piesele colectiei McQ au preluat elemente cheie ale casei si ne-au oferit o viziune accesibila, fara a neglija atentia pentru detalii, obsesia pentru linii perfecte si respectul fata de materiale, toate intr-o prezentare demna de show-urile grandioase cu care ne-a obisnuit regretatul Alexander McQueen.

O alta premiera a podiumului londonez a fost SIMONE ROCHA, o tanara speranta a designului britanic. O viziune proaspata, un talent pentru combinarea armonioasa a diferitelor texturi si atentia pentru detalii (designul pantofilor) fac din Simone Rocha un designer pe care o sa il urmarim cu siguranta.

Castigator al premiului British Fashion Council/Vogue Award, JONATHAN SAUNDERS ne-a atras atentia datorita talentului sau de a combina culori si print-uri in cele mai neasteptate moduri. Inspiratia masculina prezenta in aceasta colectie nu face altceva decat sa scoata in evidenta tocmai acest joc al culorilor si print-urilor despre care vorbeam.

Daca tot suntem la capitolul print-uri, nu am putea sa nu o mentionam pe Mary Katrantzou care, desi isi continua formula ce a consacrat-o, sursele din care isi preia inspiratia (creion, masina de scris, telefon) si modalitatea in care trasnforma obiecte uzuale in forme artistice, ne face sa ne pastram interesul fata de creatiile sale.

Saptamana modei londoneze nu ar fi completa fara prezentarea excentricului cuplu Meadham Kirchhoff care ne-a invitat de data aceasta la un carnaval disco. Cele mai nebunesti combinatii de culori, forme, sclipiri, machiaje si accesorii ne-au demonstrat inca o data ca moda nu trebuie sa se ia prea in serios, ca haosul este necesar pentru a se naste o noua estetica si ca dictonul ”less is more” nu are nici o valoare intr-un univers creativ in care more is…never enough.

sursa poze:

2012 sau Joaca de-a viitorul

Daca din punct de vedere mistic si conspirationist, anul 2012 anunta sfarsitul inevitabil al Lumii as we know it, lumea Fashion-ului pare sa prezica un sfarsit cu siguranta mai asteptat si mai pozitiv: sfarsitul crizei economice. Abordand ca surse de inspiratie perioade istorice de bunastare precum anii 20, anii 50 ai secolului trecut, designerii par sa se indeparteze de hainele rigide impuse de “noul minimalism” si  incep sa isi reaminteasca de unul din cel mai frumos atribut al modei: jocul imaginatiei.

Femeia inceputului de 2012 este femeia careia nu ii este frica de stereotipurile ce ii sunt atribuite, pentru ca a invatat sa le foloseasca in favoarea ei. Ei nu ii mai este frica sa fie feminina, sa poarte imprimeuri florale, materiale diafane, culori pastelate. Ea stie sa se joace cu atuurile si cu dezavantajele impuse de “statutul genetic”, iar aceasta “joaca” in care au intrat si o parte dintre designeri la inceput de 2012 pare sa ne scoata (cel putin la nivel de imaginar) dintr-o perioada  cu iz apocaliptic.

Dupa cum am specificat in postarea precedenta, prezicerile mele se vor afla inevitabil la granita dintre speculatie si adevar. Ele nu vizeaza intreaga paleta de tendinte ale anului ce tocmai a inceput, asa cum nu insumeaza directiile creative ale tuturor marilor case de moda. Studiul meu speculativ si succinct incearca sa schiteze propria mea viziune asupra demersului estetic al anului 2012, pornind de la tema jocului si arhetipul feminitatii si modul in care cele doua au fost abordate in prezentarile Thom Browne ,Meadham Kirchhoff, Mary Katrantzou, Prada si Louis Vuitton.

Cea mai buna modalitate de a intra in jocul imaginat de designeri este sa poposim pentru cateva momente la petrecerea bizara a lui Thom Browne. Intr-un salon din anii ’20, femei suprarealiste, se intalnesc pentru a pune lumea la cale. Piese deconstruite si suprapuse par a fi singurele indicii capabile sa desluseasca misterul instaurat in acest salon.

Poate cea mai ciudata abordare a feminitatii noului sezon a venit din partea cuplului britanic de designeri: Ed Meadham si Ben Kirchhoff (Meadham Kirchhoff). Un “ghiveci” estetic in cel mai pozitiv sens in care au folosit ca ingrediente prototipuri ale feminitatii: sex simbolul, zeita, vedeta Hollywood, showgirl, papusa, balerina, Fecioara Maria si elemente ale imaginarului colectiv pentru a crea portretul unei noi femei, unei femei Meadham Kirchhoff aflata la granita dintre fantezie si kitch.

Pe langa elementul ludic prezent in colectiile noului sezon, observam inevitabil amprenta inovatiei tehnologice. De la materiale la tipare, totul pare a fi conectat la universul digital. Generatia digitala a luat cu asalt stilul noului mileniu iar fata modei va fi schimbata pentru totdeauna (oricat de cliseu ar suna). Hibridul rezultat din fuziunea modei cu tehnologia este prezentat in cel mai poetic sens in ultima colectie Mary Katrantzou. Folosindu-se de puterea vizuala a printurilor digitale, pare sa gaseasca solutia disputei om vs. masina. Intrepatrunderea industrialului cu naturalul pare la Katranzou un accident premeditat, o coliziune inevitabila, un joc vizual al trecutului cu viitorul.

Disputa dintre om si masina primeste o valenta ironica in cazul colectiei Prada. In acest caz, referinta paraseste teritoriul poetic si prinde viata in cel social. Obsesia barbatilor pentru femei si masini, transformarea femeilor in obiecte de consum si personificarea masinilor este folosita de Prada intr-un joc al sexelor si al stereotipurilor incarcat cu elemente ale culturii de consum din care castigator iese, inevitabil, Femeia. O femeie in stil Tarantino (parere proprie) care ar putea cu usurinta sa inlocuiasca gangsterii din Reservoir Dogs si, inarmate cu cele mai stylish si statement accesorii, ar goni pe autostrada intr-un Pussy Wagon custom made, cu flacari iesindu-le din tocuri.

Marc Jacobs si colectia sa pentru Louis Vuitton incheie periplul nostru in lumea imaginata/imaginara a modei. Acceptand conventiile impuse de caruselul acestuia, ne imbarcam intr-o calatorie repetitiva in care joaca se transforma intr-un ritual de initiere. Zanele adolesecentine imbracate in cele mai fine dantele si broderii pictate in cele mai dulci pasteluri, par sa ascunda sub straturi si straturi de fantezie ceva sumbru. Poate ca in cele din urma jocul imaginatiei nu salveaza, poate ca viitorul nu pare chiar atat de pastelat, poate ca totul este un mecanism mercantil, poate ca…

sursa poze:, ,