Let’s talk about fashion

Moda este necruțătoare. Daca nu stii cum sa tii pasul cu ea, vei fi lasat deoparte, vei fi pedepsit sa traiesti in zona din afara modei (out of fashion, the zone where fashionable things don’t happen very often).

let's talk about fashion

Moda iartă, dar si uită.

let's talk about fashion

Moda consuma.

let's talk about fashion

Moda nu are prieteni, are doar followeri.

let's talk about fashion

Creeaza dispute…

let's talk about fashion

…si  victime colaterale

let's talk about fashion

Magia modei ascunde, de cele mai multe ori, o realitate mai putin fermecatoare

let's talk about fashion

Moda paraseste intotdeauna scena inaintea ultimelor aplauze

let's talk about fashion

sursa poze: tumblr

 

 

 

Advertisements

Tratamentul “Luca Mainini”

Luca Mainini ne propune o altfel de incursiune in taramul modei, un taram fragmentar, haotic, un taram locuit de hibrizi nascuti din parinti consumeristi. Luca Mainini reconfigureaza imaginile care ne stabilesc de la sezon la sezon dorintele, aspiratiile, ne alimenteaza dezamagirile. Colajele sale sectioneaza imaginile glossy ale modei si ale frumusetii contemporane, atat de stilizate si perfecte incat par sterile, si incearca sa le readuca la “viata”. Rezultatul insa ne duce cu gandul la experimentul doctorului Frankenstein, doar ca experimentul lui Mainini este unul ludic, critica sa este filtrata prin simtul umorului, iar subiectele sunt tratate cu o oarecare detasare. Luca Mainini este, asa cum si lui ii place sa isi spuna – un “pop voyeur” intr-o continua cautare de fantezii consumeriste.

tumblr_n44tzsfbKV1qarveuo1_400tumblr_n5k36q9WQp1qarveuo1_r1_1280tumblr_n1cgcwMqPa1qarveuo1_500tumblr_n44tyw7o5g1qarveuo1_400 tumblr_n44txo5OyO1qarveuo1_400tumblr_n1saf1ZKTa1qarveuo1_500

Seria aceasta de colaje a fost facuta pentru cel de-al 6-lea numar al revistei Style.com si transformate ulterior in gif-uri. Pentru mai multe colaje create de Luca Mainini, vizitati pagina sa de tumblr:

http://lucamaininipsychodiva.tumblr.com/

Rochia calendar – Iarna

rochia calendar_iarna

In cadrul vizitei pe care am facut-o in atelierul designerului Calina Langa, aceasta mi-a povestit despre un proiect care va aborda atat creatiile sale vestimentare cat si conceptul de prezentare al lor intr-o maniera neconventionala. Imi vorbea despre cat de important este pentru ea ca hainele pe care le creeaza sa spuna o poveste, sa dezvaluie o parte din universul sau personal intr-un mod in care si cei care interactioneaza cu creatiile sale sa se regaseasca in ele. Dupa aproape 3 luni de zile, proiectul sau prinde viata si va fi prezentat publicului larg in week-end-ul acesta, in data de 21 decembrie.

„Rochia calendar – Iarna” este un eveniment de moda care doreste sa puncteze un moment si o stare speciala. Face parte dintr-un proiect amplu al designerului clujean Călina Ghiţulescu Langa, care include prezentarea a 4 mini-colectii compuse, corespondente celor patru anotimpuri. „Rochia Iarna” va fi prezentata in data de 21 decembrie 2013.” Data aleasa de designer nu este intamplatoare, eacoincide cu debutul astronomic al anotimpului cel mai rece din an, marcat de solstitiul de iarna.

„Piesele prezentate sunt expresia materializata a ”scanarii” unor stari pur subiective ale designerului la trecerea prin timp si anotimpuri. Motivul de inspiratie principal se afla in desenele complicate ale florilor de gheata incremenite pe ferestre, regasit intr-o cromatica minimalista compusa din griuri si greige-uri punctate de  accente aurii. Materialele folosite sunt stofe din lana naturala, piele, brocard, texturi peliculizate si paietate, iar captuselile vesmintelor sunt alese special pentru a crea purtatoarelor senzatia de catifelare si confort.

Evenimentul va avea loc sambata, 21 decembrie 2013, la ora 16, la Patinoarul din Piata Unirii. Călina Ghiţulescu Langa va invita sa credeti, alaturi de ea, in rochii care puncteaza stari si in stari care se reflecta in rochii.

Colaboratori de nadejde ai evenimentul de moda  „Rochia calendar – Iarna”sunt: agentia Euromodels condusa de Lili Mihalcea, graphic designer Ioana Popa, credit foto Crina Prida, make-up artist Sorana Molnar si hair stylist Angela Benke.

 

Mai multe informaţii:

http://www.calinalanga.ro/

https://www.facebook.com/calinalangadesigns

http://calina-divasidivanul.blogspot.ro

Moda en detail

“God is in the detail”, o expresie care poate fi disecata si interpretata in diferite moduri, din diferite perspective, dar care invita receptorul la repaus, la un moment de respiro in care acorda detaliilor sansa de a-i spune o poveste. Domenico Gnoli este un pictor de origine italiana, a carui viata a luat sfarsit prea repede, dar care daca a fost traita in detalii atat de tulburatoare precum cele din tablourile sale, devine atemporala. Nu toate lucrarile sale se ocupa, cu o atentie aproape obsesiva, de detalii, dar seria de tablouri pictate in ultimii ani de viata surprinde intr-un mod aparte fragmente ale unei realitati privite printr-un microscop. Intime si tulburatoare, tacute si apasatoare, sinistru de impersonale, picturile lui Gnoli realizate prin combinarea vopselelor acrilice cu nisip ne vorbesc despre o realitate fragmentata care nu genereaza haos ci o liniste meditativa.

Cred ca moda prezentului are nevoie de o astfel de abordare, sau poate mai mult decat moda, ar trebui reeducati oamenii care intra in contact cu aceasta. Haideti sa incercam sa nu mai scroll-uim suprafata, sa nu mai judecam fara sa constientizam, sa nu mai generalizam fara sa aprofundam. Moda capabila sa reconfigureze realitatea este cea care nu poate fi descoperita decat in detalii, iar oamenii care constientizeaza acest lucru sunt cei care vor semna Tabloul la final.

Domenico-Gnoli-0 Domenico-Gnoli-2 Domenico-Gnoli-3 Domenico-Gnoli-4 Domenico-Gnoli-5 Domenico-Gnoli-6 Domenico-Gnoli-7sursa imagini:

O introducere in stilul personal al fotografiei de street style

Democratizarea treptata a modei a atins apogeul in era digitala. Internetul, pe langa capacitatea sa de furnizor aproape nelimitat de informatie, s-a dovedit a fi un generator de noi forme de exprimare, de noi modalitati de interactiune dintre moda si cei pasionati de acest domeniu. Elementele componente ale unui sistem, pana nu demult structurat cu acuratete, s-au adaptat cerintelor noului mileniu. Grupurile privilegiate de receptori ai modei s-au dezintegrat treptat, fuzionand cu masele de pasionati sinceri, cetateni cu drepturi egale ai comunitatii internationale online. Stilul lor vestimentar, inspirat din propunerile marilor case de moda, inspirat din filmele pe care le vizioneaza, de muzica pe care o asculta, de prietenii care ii inconjoara, de un bagaj cultural acumulat, a ajuns sa genereze un nou curent in moda, cel al stilului personal. Inainte ca acest curent sa fie sustinut de mediul online prin intermediul blogurilor, al retelelor de socializare si al site-urilor de profil, stiluri personale, anonime, bantuiau strazile oraselor de pretutindeni. Fara a cauta recunoastere sau a vana atentie, cei al caror stil se evidentia din multime ajungeau sa fie imortalizati pe lentila aparatelor de fotografiat. Cine erau cei din spatele aparatului? Martori activi ai fenomenului modei dezvaluit privirii in cea mai delicioasa forma a sa. Acesti martori surprindeau moda asa cum este perceputa de cei care interactioneaza cu ea la un nivel intim si personal. Acesti martori sunt nimeni altii decat fotografii (ne referim aici strict la fotografii de strada preocupati de surprinderea fenomenului modei). Inainte ca acestia sa dobandeasca titulatura moderna de fotograf de street style, inainte ca acestia sa fie rasplatiti financiar pentru pasiunea lor, inainte ca ei sa vaneze tinute spectaculoase ale divelor in devenire, fotografii de strada incercau sa surprinda esenta indivizilor, incadrata intr-un spatiu fizic care ii reprezenta si le dadea sens.

1Unul dintre primii care au reusit sa faca acest lucru este fotograful Bill Cunningham. Considerat primul fotograf de street style, Bill Cunningham abordeaza fenomenul street-style-ului dintr-o perspectiva antropologica, in sensul in care el incearca sa surprinda evolutia modei prin intermediul celor care o poarta si o reinterpreteaza prin propriul stil vestimentar. El consemneaza interferenta dintre moda, societatea si cultura din New York de mai bine de 50 de ani. Prima „victima” surprinsa intr-una din plimbarile sale a fost nimeni alta decat Greta Garbo. Fotografia este publicata in  New York Times, fiind prima fotografie a unei celebritati care apare in paginile publicatiei fara acordul acesteia. Din acel moment si pana in prezent, Bill Cunningham semneaza in  New York Times rubrica intitulata „On the Streets”, o rubrica special creata pentru pasiunea acestuia de a surprinde stilul inconfundabil al locuitorilor metropolei americane. Desi este invitat de onoare la aproape toate show-urile din cadrul saptamanilor modei, Bill Cunningham prefera sa cutreiere strazile New York-ului pe deja faimoasa bicicleta, imbracat in deja faimoasa jacheta albastra, imortalizand viata de dincolo de lumina reflectoarelor, de vitrinele prea scumpe, de podiumurile prea luminoase, de party-urile prea glamorous. Sinceritatea si umorul lentilei sale dau viata unei lumi aflate intr-o continua miscare, o viata care nu traieste dupa reguli, ci se inspira din ele, o viata cateodata in culori, cateodata in alb – negru.

2 3 4 5Ceea ce a reusit Bill Cunningham sa creeze a fost inceputul unui fenomen care, odata cu evolutia tehnologica, a parasit paginile ziarelor si al revistelor si a gasit in mediul virtual spatiul ideal pentru a exploata potentialul unei modalitati de exprimare vizuala. Aparitia blogurilor de personal style si, odata cu ele, aparitia blogger-ului care isi transforma stilul personal intr-un brand, a generat o noua modalitate de abordare a fotografiei de street style.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Henrik Vibskov: functia interdisciplinara a modei

Moda a avut mereu o legatura speciala cu celelalte discipline artistice. Creatorii vestimentari au inteles nevoia unei interactiuni permanente cu diferite surse creative. Motivele organice prezente in stilul Art Nouveau au impanzit materialele rochiilor scapate de incorsetarile trecutului, formele abstracte promovate de cubisti s-au materializat in fuste tubulare si palarii geometrice. Paul Poiret a fost un impatimit al artelor frumoase, avand numeroase legaturi in cercurile artistilor parizieni. Printre artistii preferati de el se numara: Picasso, Matisse, Utrillo, Francis Picabia. Aportul acestora la schimbarile artistice de la inceput de secol a constituit o sursa importanta de inspiratie pentru Poiret. Elsa Schiaparelli a sustinut viziunea halucinanta a suprarealistilor, oferind femeilor o alternativa fantezista la costumele austere promovate de rivala sa Coco Chanel. Henrik Vibskow profita de acesta legatura existenta intre arta si moda  pentru a-si pune la cale reprezentatiile sale fantasmagorice. Experienta vizuala creata de el iti permite accesul intr-un spatiu alternativ unde barierele, acum difuze, dintre discipline genereaza o noua viziune asupra modei.

Henrik Vibskov portretizeaza profilul artistului contemporan. A absolvit prestigiosul Colegiu de Arta si Design Central Saint Martin din Londra, incepandu-si, astfel, cariera de designer. Dar viziunea sa artistica nu se limiteaza doar la domeniul modei, el activand cu succes si in zona muzicii electronice experimentale, unde colaboreaza cu artistul danez Anders Trentemoller si cu Mikael Simpson, avand, in acelasi timp, expozitii in importante muzee si galerii din jurul lumii: MoMA in New York, Palais de Tokyo in Paris sau Zeeuws Museum in Middelburg, Olanda.

Natura versatila a intereselor sale il recomanda pe Henrik Vibskov ca fiind un artist care nu isi izoleaza campul creativ doar la un domeniu, ci confrunta spatiul modei cu cel al inovatiilor artistice, al teatrului si al muzicii, pentru a da nastere unei experiente vizuale diferite. Datorita viziunii sale interdisciplinare, Henrik Vibskov poate sa isi aplice cunostintele acumulate din domenii conexe asupra procesului de creare a hainelor. Prezentarile colectiilor sale vestimentare constituie performance-uri artistice in cadrul carora modele imbracate in creatiile sale interactioneaza cu instalatii eclectice.

Untitled

„Composing colors is a lot like composing music. You need trebles, intermediate notes, bass. You want a steady rhytm, a syncopated rhytm.” 

„The Fantabulous Bicycle Music Factory” constituie numele, dar si dezvalui conceptul din spatele colectiei sale pentru sezonul primavara-vara 2008. Imbinand pasiunea sa pentru masinarii imposibile cu pasiunea pentru muzica, Henrik Vibskov isi pune modelele sa defileze in jurul unei instalatii formate dintr-o serie de biciclete interconectate prin instrumente muzicale. Manechinele interactioneaza pe rand cu aceasta masinarie activand astfel instrumentele care emit sunete.

4

Importanta pe care designerul o atribuie acestor instalatii neconventionale nu constituie un artificiu care sa epateze. Performence-urile puse la cale de el fac referire la tensiunea existenta intre om si tehnologie, intre om si masinarie, unde hainele sunt cele capabile sa creeze o legatura coerenta intre fiinta si obiect. Colecta sa intitulata „The Human Laundry Service” exploreaza aceasta tensiune, prezentand-o sub forma unei relatii de interdependenta in care individul poate cu usurinta sa devina sclav al propriului progres. Rotile hipnotizante ce constituie decorul show-ului sunt puse in miscare de modele imbracate in piese vestimentare create de Vibskov. Universul gandit de acesta este unul static si insuficient, dar care, prin aportul individului, devine un portal spiritual.

5

Propunerea sa in materie de creatie vestimentara pentru sezonul primavara-vara 2012 este construita in jurul conceptului ce da si nume colectiei: Panopticon. A tot si a toate vazator, spectatorului i se permite acces in spatiu conceput de Vibskov sub forma unei camere multiplicate. Pentru a vedea Intregul e necesara o viziune de ansamblu, o viziune panoptica. Pana si accesoriile steampunk par sa ne transmita acelasi lucru : imaginile trebuie mereu filtrate prin mai multe lentile pentru o intelegere deplina a lor.

6

In toata aceasta nebunie creatoare, piesele vestimentare nu isi pierd functia lor principala – aceea de a fi purtate. Hainele par a functiona in universul lui Henrik Vibskov ca un liant intre fantezie si realitate, amintind mereu de un spatiu cotidian populat de o sumedenie de elemente creative din care artisti precum Vibskov isi gasesc inspiratia.

8***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Diana Vreeland – Moda ca extravaganta a realitatii

Diana Vreeland ne invata ca moda ar trebui sa constituie cea mai fermecatoare desprindere din banalitatea realitatii si cum propria ei realitate a fost definita in mare masura de moda, povestea vietii ei are foarte putin de a face cu banalitatea. Situata la granita dintre fantezie, fabulatie si realitate, povestea vietii Dianei Vreeland a contribuit la transformarea sa intr-o figura emblematica a modei secolului 20.  Considerata a fi primul fashion editor, Diana Vreeland a reusit, cu siguranta, sa schimbe perceptia lumii asupra modei. Ea se raporta la fenomenul modei ca la un fenomen artistic, sustinand importanta vesmintelor, alaturi de importanta picturilor ori sculpturilor in evolutia culturala si estetica a omenirii. Pentru Vreeland, moda unei epoci detine o incarcatura istorica si culturala ce ar trebui constientizata si pretuita. Cei aproape 50 de ani petrecuti in serviciul modei demonstreaza relevanta propriei viziuni si capacitatea sa de a fi mereu cu un pas inaintea prezentului. Cunoscuta pentru influenta pe care a avut-o in evolutia editoriala a revistelor Harper’s Bazaar si Vogue, cat si pentru viziunea aparte de care a dat dovada ca si curator al  Institutul Costumului de la Muzeul Metropolitan din New York, Vreeland a gasit mereu cele mai fanteziste si neobisnuite moduri de a abstractiza cotidianul.

2Puterea ei editoriala consta in abilitatea de a sugera publicului ceea ce el nu a stiut niciodata ca isi doreste. Ea a reusit sa schimbe modul in care femeile se raporteaza la haine, transformand, in acelaşi timp, forma si continutul revistelor de specialitate.

HARPER’S BAZAAR

Excentricitatea caracteristica Dianei Vreeland a contribuit la faima rubricii sale din  revista Harper’s Bazaar intitulata „Why don’t you…”

WHY DON’T YOU…

… paint a map of the world on all four walls of your boys’ nursery so they won’t grow up with a provincial point of view?

…rinse your blond child’s hair in dead champagne to keep its gold as they do in France?

… own, as does one extremely smart woman, twelve diamond roses of all sizes?

… wear violet velvet mittens with everything?

…have a room done up in every color green? This will take months, years, to collect, but it will be delightful—a melange of plants, green glass, green porcelains, and furniture covered in sad greens, gay greens, clear, faded, and poison greens?

Folosindu-se de umor, ironie si o doza de absurditate asumata, ea incearca sa demonstreze ca nu exista limite ale imaginatiei si ca un stil personal aparte este mereu mai dezirabil decat lipsa totala a acestuia. Afirmatiile incisive, uneori de-a dreptul scandaloase, au contribuit la construirea unei imagini hiperbolice a celei care a avut curajul sa reinventeze realitatea, imbinand faptele cu fictiunea in ceea ce ea insasi numea „factiune”. Pentru Vreeland, moda nu se rezuma la vesmant, ci reprezenta suma tuturor elementelor existente in afara dulapului modei. Directorul artistic Alexey Brodovitch, fotografi precum Richard Avedon, Louise Dahl-Wolfe, ilustratorul Marcel Vertès si scriitorul Truman Capote sunt artistii care au colaborat in acea perioada cu revista Harper’s Bazaar, iar Vreeland combina creatiile vestimentare cu viziunea acestora.

3 4 5VOGUE

Din anul 1963 si pana in anul 1971, Vreeland devine redactor sef al publicatiei americane Vogue. Hedonismul caracteristic acelei perioade i-a oferit Dianei libertatea unei exprimari artistice fara precedent in spatiul publicistic de specialitate. Pictorialele realizate pentru revista Vogue erau expeditii nebunesti si extrem de costisitoare in cele mai exotice locatii. Nici o idee nu era considerata prea bizara, nici o cheltuiala prea excesiva, nici o fantezie nu era interzisa. Ce incerca ea sa realizeze prin aceste pictoriale era o intalnire intre modernitate si traditie, intre prezent si trecut, dar nu o intalnire conventionala, ci una condimentata cu nebunia ei creatoare. Ea a fost cea care a promovat in paginile revistei Vogue o noua forma a frumusetii feminine. Pentru ea, frumusetea reprezenta personalitate, iar fotomodele precum Twiggy, Lauren Hutton,  Veruschka,  Edie Sedgwick si Iman completau viziunea ei neconventionala.

6 8 9THE COSTUME INSTITUTE – METROPOLITAN MUSEUM OF ART

Institutul Costumului Din cadrul Muzeului Metropolitan de Arta din New York risca atunci cand ii propune Dianei sa accepte rolul de consultant al Institutului. Echipa formata pana in acel moment din specialisti din domeniul istoriei costumului au fost sceptici la inceput, dar amprenta unica a personalitatii sale a reusit sa le schimbe acestora atitudinea si, mai mult decat atat, a reusit sa transforme Institutul Costumului, o locatie obscura, frecventata doar de un numar restrans de persoane avizate, intr-o locatie „la moda”, frecventata de toti cei care contau. The World of Balenciaga (1973), Hollywood Design (1974), The Glory of Russian Costume (1976), Vanity Fair (1977) constituie contributia curatoriala a Dianei Vreeland la portofoliul Institutului. Iubirea sa neconditionata pentru arta si moda a fost vitala in reforma aplicata spatiului expozitional. Odata cu Vreeland, muzeul inceteaza a mai fi un monument funerar al trecutului, costumele prind viata si devin actuale datorita modalitatii de expunere si a interactiunii creat de Vreeland intre prezent si trecut.

10 11DIANA VREELAND: THE EYE HAS TO TRAVEL

Diana Vreeland: The eye has to travel este numele documentarului facut in onoarea unei existente unice. Aceasta simpla afirmatie „the eye has to travel” (ochiul trebuie sa calatoreasca) dezvaluie mult despre modul in care Vreeland a perceput si modul in care s-a raportat la lumea in care a trait. Ea ne-a invatat sa privim lucrurile dintr-o alta perspectiva, sa ne hranim perceptia cu imaginatie si fanteziei. „Fara emotie nu exista frumusete”, iar fara Vreeland calatoria modei prin secolul 20 ar fi avut cu siguranta un alt traseu.

 ***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Romanian Punk by Adrian Oianu

Cu ceva timp in urma, prezentarile de moda erau accesibile unui numar restrans de invitati. Despre acele prezentari nu pot sa va povestesc insa. Pot sa va povestesc in schimb despre ultima colectie Louis Vuitton, Prada sau Burberry pe care le-am putut urmari din primul rand de perne ale canapelei mele. Cel mai probabil recenzia mea nu va inlocui niciodata pe cea a lui Tim Blanks, a lui Cathy Horyn sau Suzy Menkes, dar accesul meu via internet la astfel de evenimente mi-a schimbat cu siguranta viziunea asupra fenomenului modei. Platforme online precum Now Fashion care transmit aproape instant imagini de la prezentarile din cadrul saptamanilor modei sau proiecte mai elaborate precum live panel-urile gazduite de platforma SHOWstudio unde experti din domeniul modei se intalnesc pentru a discuta show-urile in momentul in care acestea au loc reprezinta noi modalitati de interactiune a publicului pasionat de moda cu spatiul in care aceasta este rescrisa si regandita sezon de sezon.

Intr-un astfel de context, stirea aflata prin intermediul paginii de facebook a designerului Adrian Oianu care anunta modalitatea neconventionala de prezentare a celei mai recente colectii mi-a atras atentia. Intr-un sistem al modei autohtone in care prezentarile colectiilor sunt prilej de mondenitati, in care costurile unor astfel de evenimente nu sunt acoperite de comenzile de dupa, designerii care nu se incapataneaza sa imite cursul „firesc” al modei sunt putini la numar. Ei constientizeaza ca acest traseu firesc al modei nu poate functiona intr-un sistem in care fiecare comunitate de liber cugetatori”, „talentati” si „unici” se lupta sa straluceasca in lumina reflectoarelor si au curajul necesar sa abordeze lucrurile dintr-o alta perspectiva.

Conceptul de fashion show propus de Adrian Oianu, impreuna cu echipa sa, este relevant pentru un prezent in care mediul virtual a devenit un mediu atat de vital si viral pentru fenomenul modei. Conceptul de fashion show propus de Adrian Oianu foloseste reteaua de socializare pe post de canal propice pentru propagarea unor imagini consistente, unui mesaj bine construit si gandit. Conceptul propus de Adrian Oianu este democratic, interactiv si so very PUNK.

1 2 3 4 5

In ce consta acest concept? Adrian Oianu si-a invitat, prin intermediul unui anunt postat pe Fan Page-ul sau, toti sustinatorii, iubitorii de frumos si clientii sa participe la prezentarea ultimei sale colectii. Ansamblurile vestimentare concepute de acesta au fost surprinse de o camera de fotografiat, iar imaginile acestora au fost postate instant pe pagina de facebook. Cum este diferit acest concept de un live streaming? Un live streaming presupune o transmisiune in direct de la o prezentare de moda la care participa fizic un numar de invitati. Live streaming-ul functioneaza astfel ca o “poarta” de acces la show, rezervata celor care nu au putut ajunge (din diferite motive) la show-ul respectiv. Ori prezentarea lui Adrian Oianu nu discrimineaza pe nimeni. „Important este cine ne place si ne aprecieaza munca, nu cine AM VREA NOI sa credem ca ne place si atunci ii trimitem o invitatie la show”, declara designerul in „invitatia” neconventionala postata pe reteaua de socializare. Feedback-ul din partea celor „prezenti” la show a fost la fel de instant precum prezentarea.

Alegerea acestei forme de prezentare nonconformista nu este deloc intamplatoare. Ea completeaza armonios conceptul din spatele colectiei: Romanian Punk. Si acum probabil v-am pierdut putin. Incercati sa puneti cap la cap informatiile primite si ceva parca nu se leaga. Doar ca Adrian Oianu, fin cunoscator al traditiilor romanesti, atribuie noi intelesuri acesteia. Pentru el, traditia, impreuna cu valorile adanc inradacinate, dar adeseori uitate, ale poporului roman constituie unelte indeajuns de puternice pentru a lupta impotriva uitarii. Revolta estetica ce razbate din colectia lui Adrian Oianu este o revolta a acestor valori si traditii impotriva amneziei cauzate de un prezent setat pe fast forward. Romanian Punk by Adrian Oianu se adreseaza miscarii de gherila a femeilor iubitoare de traditie, a femeilor carora nu le e frica sa se reinventeze, a femeilor pentru care granitele teritoriale, granitele trecutului si granitele normelor exista doar pentru a fi sfaramate. Romanian Fashion Punk’s not dead!

6 7 8 9 10

sursa poze:

The Rest is Tomorrow

Pe 28 februarie galeria de arta aplicata GALATECA deschide publicului expoziția The Rest is Tomorrow, precedata pe 27 februarie de un eveniment exclusivist dedicat profesionistilor modei si oamenilor de cultura.

Poster_neogalateca_the_rest_is_tomorrow1

Expozitia de modă The Rest Is Tomorrow, initiata de ICR Londra si sponsorizata de galeria de arta aplicata GALATECA, a fost nominalizata la premiul “Emerging Talent Award 2013”, acordat de British Council si British Fashion Council. Romania a obtinut locul doi, din 27 de tari participante la International Fashion Showcase, aflandu-se pe lista scurta alaturi de tari precum  Argentina, Austria, Estonia, Olanda, Portugalia, Scandinavia (Danemarca, Norvegia, Suedia) sau Elvetia.Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc pe 17 februarie la prestigioasa Somerset House, sediul London Fashion Week.  Sectiunea International Fashion Showcase este dedicata proiectelor nationale organizate de institutele culturale straine din Londra, iar cel mai bun proiect este premiat de catre un juriu de specialisti din lumea modei. ICR Londra participa pentru a doua oara in cadrul acestui proiect, dupa ce a debutat programul de promovare a designerilor romani in Marea Britanie in 2010, prezentand pana in prezent aproximativ 15 designeri romani la Saptamana modei de la Londra.

Designerii romani Andreea Bădală (Murmur), Lucian Broscăţean, Irina Schrotter, Dinu Bodiciu, Doina Levintza si Carla Szabo, impreuna cu designerul expozitiei Attila Kim, au fost apreciati superlativ de juriul competitiei, care a intrunit nume celebre ale criticii de specialitate internationale: Sarah Mower (Vogue US), Julian Roberts (editor BBC Blast online, fashion designer si profesor la Royal College of Art), Anna Orsini (expert British Fashion Council), Tamsin Blanchard (critic de moda Telegraph) si Oriole Cullen (Victoria and Albert Museum).

”Expozitia Romaniei a fost foarte impresionanta si atent gandita. Conceptul de backstage al unei defilari pe podium a fost prezentat extrem de imaginativ, iar creatiile designerilor au fost curajoase, dramatice si originale, cu o executie impecabila si tipare inovatoare. L-am remarcat in special pe Lucian Broscăţean, cu o colectie exceptionala.”– a declarat Julian Roberts.

Galeria de arta aplicata GALATECA este sponsor si partener al proiectului. Astfel, prin bunavointa ICR si a designerilor premiati, expozitia s-a mutat la Bucuresti, in cel mai nou spatiu cultural al Capitalei. Incepand cu 28 februarie 2013 si pana pe 31 martie The rest is tomorrow va asteapta la GALATECA, pentru a admira creatiile designerilor romani intr-o scenografie aparte. La incheierea expozitiei, o parte din piesele premiate de juriul exceptional al manifestarii vor fi disponibile spre vanzare, pentru publicul pasionat de moda si piese unicat.

(informatii preluate din comunicatul de presa)

RAZ_1403 RAZ_1415 RAZ_1606 RAZ_1638 RAZ_1831

 

MOJA by LANA – CIMITIRUL VESEL

1

Colectia capsula, realizata de Lana pentru magazinul online MOJA, exploreaza prin intermediul imprimeurilor digitale imagistica celui mai neconventional lacas de veci: Cimitirul Vesel de la Sapanta.

Povestile ce merita spuse isi gasesc mereu o forma sau un canal prin care sa ajunga la urechile celor dispusi sa asculte. Povestile prin forma pe care o iau  si prin mesajul pe care il transmit pot genera empatie, iar Lana intelege aceasta abilitate a lor. Tocmai de aceea, transpunerea imaginilor tanatice pe tesaturi nu le deterioreaza vizual. Lana se foloseste de acestea, plasandu-le intr-un alt mediu, pentru a le permite sa isi cuvanteze povestea unui nou public. Biografiile ilustrate ale unor oameni neinsufletiti se transforma astfel in podoabe vestimentare, utilitare, capabile de a intersecta cu purtatorii lor si cu povestile acestora, generand unele noi.

2

In realizarea colectiei capsula pentru MOJA, designerul pastreaza o linie simpla a hainelor, pentru a permite o transpunere clara a mesajului, fiind atent la detalii in procesul creativ. Croielile amintesc usor de linia portului traditional oferind in acelasi timp libertate de miscare. Piesele imprimate digital pot fi cu usurinta combinate intre ele sau purtate separat, functionand astfel ca piese statement ce scot din anonimat orice tinuta.

Este oare moda frivola pentru ca recurge la manipularea unor imagini tanatice sau este colectia Lanei un reminder al faptului ca moda, ca si viata nu trebuie luata niciodata prea in serios?

3456

sursa poze:

Funny Games

Michael Haneke, in Funny Games, ne expune brutal viziunea sa asupra potentialului mass-mediei si implicit al cinematografiei, de a transforma violenta cruda si nemotivata in entertainment. Spectatorii primesc puterea suprema de a decide cursul vietii personajelor. Jocurile sadice la care sunt supuse personajele pentru a supravietui sunt sustinute si dincolo de ecran. Cate dintre jocurile fara scrupule ale modei ajungem sa le sustinem involuntar, vrajiti de sistemul iluzoriu al consumului?

Brainstorming: Cum salvam moda din Romania?

“Romanul s-a nascut poet”. Aceasta sintagma atarna greu pe talerul in care sunt ingramadite toate talentele innascute ale romanilor. Asta in timp ce talerul cu talente aprofundate, care ar trebui sa il contrabalanseze pe cel dintai este…din pacate destul de gol. Balanta astfel nu ajunge niciodata in echilibru.

Substratul acestei sintagme, secatuit de orice urma de lirism si contemplatie, a activat in constiinta nationala sentimentul posesiei gratuite, insusirii la nastere a unor talente ce permit celui care si le atribuie, accesul instant in toate domeniile pe care el doreste sa le exploreze. Succesul in aceste domenii este, in mod evident garantat datorita “darurilor” ce i s-au oferit la nastere. Astfel, ne aflam in fata unor noi sintagme deformate si nefondate precum: “romanul s-a nascut profesor”, “romanul s-a nascut politician”, “romanul s-a nascut doctor”, sintagme care ne dezvaluie usurinta cu care, multi dintre confratii nostri, isi atribuie statuturi si competente, bazate pe credinta simpla, din popor ca “romanul e bun la toate”.

Si atunci…daca romanul s-a nascut poet si mai e si bun la toate…cel mai probabil “the sky is the limit”. Avantul sau de a se implica in cat mai multe proiecte, in a cocheta cu nenumarate domenii, da nastere unui haos ce destabilizeaza un sistem care se lupta sa devina coerent. Si aici nu vorbesc despre oamenii care au o viziune interdisciplinara acumulata construita pe o coerenta ce ajunge sa le valideze implicarea in mai mult de un proiect in acelasi timp, ci ma refer la parvenitii diferitelor medii care paraziteaza fara urma de regret sisteme ce incearca sa functioneze fiind trase mereu inapoi de acestia din urma.

Site-ul de specialitate fashionandbeauty.ro a demarat recent o provocare in randul cititorilor sai sub titulatura de “Concurs de idei fara premii” care incearca sa stranga cat mai multe propuneri pentru solutionarea unei probleme ce macina gandurile celor care constientizeaza importanta rezolvarii sale: Cum sa salvam moda romaneasca?

Nu stiu daca eu sunt cea mai in masura sa propun strategii de marketing si promovare pentru brand-uri mici si mijlocii, planuri de afaceri pentru fabricile de textile care se razbat sa supravietuiasca metodelor capitaliste, dar stiu ca solutiile ce stau la baza salvarii modei din Romania se afla in toate straturile si substraturile acestei industrii creative. La un nivel utopic, aceasta salvare ar consta, in primul rand, in salubrizarea sistemului de parvenitii mediului cultural, de formele fara fond, de nepotisme si de alte manifestari ale unor constructe identitare deficitare. Dar presupun ca discursuri revoltate la adresa acestor constructe au existat in trecut fara sorti de izbanda.

Propunerea mea isi asuma statutul in cadrul acestui sistem: statutul de blogger.

Propunerea mea nu doreste a fi una exhaustiva.

Propunerea mea intra in jocul strategic initiat de cei de la fashionandbeauty.ro sub forma unor idei sustinute de propuneri pertinente, sper eu.

Pozitia mea in sistemul modei din Romania poate fi considerata privilegiata de unii, inutila de altii, dar datorita impactului acestui tip de discurs informal ce sta la baza fenomenului blogging-ului, parerea mea pare sa aiba relevanta in cercul celor pasionati de moda care, datorita exclusivismului afisat uneori de acest sistem, nu au avut pana acum acces la creatiile multora dintre designerii de calitate ai Romaniei. Da, cu siguranta acest grup nu va putea sustine o dezvoltare considerabila a brand-urilor “made in ro” si nici nu va imbogatii showroom-urile designerilor prin achizitii consistente, dar vor incepe cu siguranta sa perceapa, sa descopere, sa aprecieze si, de ce nu, sa si achizitioneze munca unor designeri ce constituie repere ale modei Romaniei contemporane. Aceasta descoperire si educare treptata a noilor mase de consumatori care incep sa se sature de produsele de calitate indoielnica promovate in marile magazine ale tarii, porneste din mediul virtual, un mediu atat de familiar si la indemana noii generatii de cumparatori. Din pacate insa, o mica parte din designerii autohtoni au perceput importanta acestui canal de comunicare si propagare a informatiilor. Astfel:

–         avem nevoie de pagini oficiale updatate cu poze si informatii relevante despre activitatea designer-ului in cauza.

–         vrem sa simtim prezenta lor in retelele de socializare – sa se creeze o punte de comunicare efervescenta intre designer si tinerii consumatori

–         designerilor sa nu le fie frica sa isi afiseze preturile creatiilor pe site pentru ca acestea nu sperie in mod neaparat posibilii clienti ci le permite sa isi recalculeze economiile pentru a-si putea achizitiona produsul dorit.

Designerii ar trebui sa constientizeze necesitatea unei echipe care sa le promoveze creatiile atat in mediul virtual cat si in spatiul realitatii cotidiene. Da, stiu ca avand in vedere situatia actuala si cel mai probabil situatia financiara, angajarea unei echipe de promovare nu poate fi sustinuta, dar eu consider ca exista solutii cum ar fi: internship-uri neplatitie pentru tinerii doritori sa isi puna in aplicare ideile, ajutati de aportul creativ al designerului. Asta este doar o idée, dar sunt sigura ca se pot gasi solutii diverse la aceasta problema, solutii pe care poate chiar cei alesi pentru aceste internship-uri le vor descoperi.

Ca si concluzie la acest lung, si probabil plictisitor pentru unii, monolog as dori sa ii incurajez, la randul meu, pe cei detinatori de propuneri, posibile solutii, idei sa se alature grupului participantilor la “Concursul de idei fara premii”. Da, stiu…suna ciudat “Concurs…fara premii” dar este o formulare inteligenta ce elimina din start pe toti cei pentru care mai important decat implicarea este recompensa finala. De acestia, din fericire, nu avem nevoie. Pentru toti ceilalti ramane valabila intrebarea “Cum salvam moda dinRomania?”

sursa poze:

Fashion Comics?

O imagine face cat o mie de cuvinte. Daca imaginile  ar putea vorbi care ar fi cuvintele pe care si le-ar alege? Printr-un exercitiu interdisciplinar, vrem sa va propunem un joc in care imagini si cuvinte intra intr-un dialog ce ar putea cu siguranta fi catalogat ca absurd, dar care prinde sens in momentul in care accepti regulile jocului si dai frau liber imaginatiei.

Jocul este modalitatea noastra neconventionala de a va demonstra universalitatea limbajului modei.

Regulile nu exista.

Simtul umorului este necesar…al ironiei de asemenea.

Cluj Fashion Week

Iepurasul a ajuns mai repede la Cluj si ne-a adus cel mai cool cadou posibil: certitudinea existentei unei saptamani a modei chiar in orasul nostru. In urma conferintei de presa din data de 1 aprilie, nu mai exista nici o urma de indoiala ca intre 14 si 17 aprilie va avea loc prima editie a  unei saptamani a modei, updatata la nivel international, la noi acasa. „Cluj Fashion Week reprezinta cel mai ambitios proiect de festival facut in Romania si unul dintre cele mai complexe din Europa” declara Alin Galatescu, coordonatorul artistic al festivalului. Aceasta prima editie va fi dedicata marelui artist Alexander McQueen (1969 – 2010)

Cu ce se mananca CFW?

Se iau 20 de bucati  creatori de arta contemporana, 20 fotografi de moda si life-style, 20 designeri de accesorii, 20 designeri vestimentari ( so far anuntati pe site-ul oficial http://www.cfw.ro: Wilhelmina Arz, Agnes Toma, Silvia Serban, Andreea Tincu, Carmen Secareanu, Valentina Vidrascu, Ravioli, Iris Serban, Editha Lupea, Andreea Musat, Lucian Pop, Claudia Castrase, Anca Ceataras, Istvan Cimpan, Ioana Covalcic), se asezoneaza cu nume mari din domenii complementare ( DIANE PERNET– fondatoarea celui mai important festival de video din lume ASVOFF, MICK DAVIS– regizor (Modigliani 2004), scenarist, producator, MIGUEL VILLALOBOS si GRAHAM TABOR– creatori de fotografie si instalatii).

Se mananca impreuna cu o bucata stylish de film, in cadrul conceptului de Style Movie si TransMedia. Din ingredientele propuse nu lipseste nici fotografia care va fi presarata peste doua expozitii de anvergura: Lifestyle-ul sec XXI si In Memoriam Alexander McQueen. Accesoriile intregesc meniul creatiei vestimentare cu o mare expozitie interactiva reunita sub conceptul inedit de “Complementary Estetics“. Gustarile dintre mese vor consta in 3 mari workshop-uri  cu invitatii de renume ai festivalului si cu numerosii creatori prezenti la Cluj, cu temele: “Moda sec XXI“, “Moda – realitate sau utopie, granita intre realitati” si “Style Movie – realitatile complementare“.

De ce se mananca la Cluj?

Cluj Fashion Week, festival de moda si lifestyle, a luat nastere din necesitatea lumii modei romanesti de a avea un eveniment care sa o incadreze in sistemul life-style-ului mondial si sa o aduca in simfonia celorlalte arte. De ce a fost ales Clujul pentru aceasta initiativa? La aceasta intrebare ne raspunde, cel mai bine, chiar creierul din spatele evenimentului, Alin Galatescu: „Clujul reprezinta un avanpost al creatiei vestimentare romanesti prin numarul mare de designeri credibili si remarcabili, care au reusit sa se integreze deja in sistemul modei romanesti. Universitatea de la Cluj este, de departe, pepiniera cu cele mai reprezentative rezultate din Romania. Clujul mai are, in plus, un mediu cultural si academic remarcabil, care inlesneste inradacinarea pe lunga durata a unui eveniment de anvergura si complexitatea multi-art ale Cluj Fashion Week. Nu in ultimul rand, publicul din Cluj are o puternica aplecare nativa si pozitiva spre stil, o cultura estetica remarcabila si un instinct plastic de inalta tinuta.[1]

POFTA BUNA?…inca nu…puneti-va pofta-n cui pana pe data de 14 aprilie cand ne vom intalni printre multimea de la Grand Hotel Napoca si vom trage cu ochiul la marele eveniment pe care il asteptam cu nerabdare.


[1] http://www.cfw.ro