O introducere in stilul personal al fotografiei de street style

Democratizarea treptata a modei a atins apogeul in era digitala. Internetul, pe langa capacitatea sa de furnizor aproape nelimitat de informatie, s-a dovedit a fi un generator de noi forme de exprimare, de noi modalitati de interactiune dintre moda si cei pasionati de acest domeniu. Elementele componente ale unui sistem, pana nu demult structurat cu acuratete, s-au adaptat cerintelor noului mileniu. Grupurile privilegiate de receptori ai modei s-au dezintegrat treptat, fuzionand cu masele de pasionati sinceri, cetateni cu drepturi egale ai comunitatii internationale online. Stilul lor vestimentar, inspirat din propunerile marilor case de moda, inspirat din filmele pe care le vizioneaza, de muzica pe care o asculta, de prietenii care ii inconjoara, de un bagaj cultural acumulat, a ajuns sa genereze un nou curent in moda, cel al stilului personal. Inainte ca acest curent sa fie sustinut de mediul online prin intermediul blogurilor, al retelelor de socializare si al site-urilor de profil, stiluri personale, anonime, bantuiau strazile oraselor de pretutindeni. Fara a cauta recunoastere sau a vana atentie, cei al caror stil se evidentia din multime ajungeau sa fie imortalizati pe lentila aparatelor de fotografiat. Cine erau cei din spatele aparatului? Martori activi ai fenomenului modei dezvaluit privirii in cea mai delicioasa forma a sa. Acesti martori surprindeau moda asa cum este perceputa de cei care interactioneaza cu ea la un nivel intim si personal. Acesti martori sunt nimeni altii decat fotografii (ne referim aici strict la fotografii de strada preocupati de surprinderea fenomenului modei). Inainte ca acestia sa dobandeasca titulatura moderna de fotograf de street style, inainte ca acestia sa fie rasplatiti financiar pentru pasiunea lor, inainte ca ei sa vaneze tinute spectaculoase ale divelor in devenire, fotografii de strada incercau sa surprinda esenta indivizilor, incadrata intr-un spatiu fizic care ii reprezenta si le dadea sens.

1Unul dintre primii care au reusit sa faca acest lucru este fotograful Bill Cunningham. Considerat primul fotograf de street style, Bill Cunningham abordeaza fenomenul street-style-ului dintr-o perspectiva antropologica, in sensul in care el incearca sa surprinda evolutia modei prin intermediul celor care o poarta si o reinterpreteaza prin propriul stil vestimentar. El consemneaza interferenta dintre moda, societatea si cultura din New York de mai bine de 50 de ani. Prima „victima” surprinsa intr-una din plimbarile sale a fost nimeni alta decat Greta Garbo. Fotografia este publicata in  New York Times, fiind prima fotografie a unei celebritati care apare in paginile publicatiei fara acordul acesteia. Din acel moment si pana in prezent, Bill Cunningham semneaza in  New York Times rubrica intitulata „On the Streets”, o rubrica special creata pentru pasiunea acestuia de a surprinde stilul inconfundabil al locuitorilor metropolei americane. Desi este invitat de onoare la aproape toate show-urile din cadrul saptamanilor modei, Bill Cunningham prefera sa cutreiere strazile New York-ului pe deja faimoasa bicicleta, imbracat in deja faimoasa jacheta albastra, imortalizand viata de dincolo de lumina reflectoarelor, de vitrinele prea scumpe, de podiumurile prea luminoase, de party-urile prea glamorous. Sinceritatea si umorul lentilei sale dau viata unei lumi aflate intr-o continua miscare, o viata care nu traieste dupa reguli, ci se inspira din ele, o viata cateodata in culori, cateodata in alb – negru.

2 3 4 5Ceea ce a reusit Bill Cunningham sa creeze a fost inceputul unui fenomen care, odata cu evolutia tehnologica, a parasit paginile ziarelor si al revistelor si a gasit in mediul virtual spatiul ideal pentru a exploata potentialul unei modalitati de exprimare vizuala. Aparitia blogurilor de personal style si, odata cu ele, aparitia blogger-ului care isi transforma stilul personal intr-un brand, a generat o noua modalitate de abordare a fotografiei de street style.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

A Politically Correct New York Fashion Week

Prea preocupati de partea comerciala, designerii par sa fi uitat de partea „fun-tezista” a modei. Marea majoritate a colectiilor prezentate in cadrul Saptamanii Modei de la New York sunt „politically correct” in sensul in care sunt perfect aliniate la ceea ce cumparatorii sunt pregatiti sa achizitioneze, se preteaza la ceea ce fotografii de street style vaneaza si la ceea ce bloggerii sunt pregatiti sa recicleze. Aceasta respectare a unor structuri si jocuri a caror succes este garantat nu afecteaza insa relevanta propunerilor designerilor pentru sezonul primavara-vara 2013, ci ne dezvaluie afinitatea acestora pentru o zona mai mult comerciala decat inovatoare, targetata cu inteligenta. Lejeritate, minimalism, eleganta degajata, influente provenind din zona vestimentatiei sportive sunt cateva din elementele recurente in prezentarile din cadrul  Saptamanii Modei de la New York. Pantalonii revin in forta si sunt acompaniati, așa cum am putut vedea deja in colectiile pentru sezonul toamna-iarna, de fuste, albul nelipsit din colectiile de vara isi pastreaza relevanta, griul insa, o culoare de cele mai multe ori rezervata sezonului rece a putut fi observata in colectiile Altuzarra, Robert Rodriguez, Rag & Bone. S-a pus accent pe tinute compuse din piese vestimentare separate care pot fi incorporate cu usurinta in garderoba unei femei active, urbane, pe care versatilitatea acestor piese o va ajuta sa isi construiasca o tinuta „from day to evening”.  Denimul pare sa anunte o revenire iar suprapunerile si formele exagerate au adus un aer european in cadrul unora dintre colectiile prezentate. La nivel de accesorii, mesajul pare sa fie destul de clar: domnia pantofilor cu tocuri interminabile va fi inlocuita de cea a pantofilor comozi, de inspiratie masculina dar care cu siguranta vor intoarce priviri pe strada.

Preferatele noastre: Marc Jacobs, Lacoste, Proenza Schouler, 3.1 Phillip Lim

Marc Jacobs pentru ca a demonstrat inca o data ca pe langa respectarea unor structuri de succes, trebuie sa ai si un simt al umorului dozat inteligent cu ironie. El reuseste sa isi mentina statutul de cel mai asteptat show din cadrul New York Fashion Week si pe buna dreptate. Jacobs continua sa se joace cu publicul sau la nivel vizual doar ca de data asta (spre deosebire de prezentarea pentru sezonul toamna-iarna care a socat prin combinatiile ciudate la nivel de styling) el o face cu ajutorul iluziei optice. Op-Art, Edie Sedgwick, anii `60 ar fi cateva dintre cheile de interpretare ale colectiei, chei care ar putea spulbera iluzia…dar cine ar dori sa faca asta?

Lacoste, sub indrumarea creativa a designerului Felipe Oliveira Baptista a reusit sa faca trecerea dinspre traditie inspre modernitate fara sa pericliteze cu nimic mostenirea brand-ului. Mai mult decat atat, pentru colectia primavara-vara 2013, Baptista se inspira din iconografia Lacoste pe care o plaseaza pe suprafata materialelor prin intermediul imprimeurilor digitale. Rezultatul: o colectie care se adreseaza atat clientilor fideli ai brand-ului cat si unui noi segment de public pregatit sa foloseasca piese ale colectiei in cele mai inedite combinatii vestimentare.

Proenza Schouler pentru ca aduce acel aer European despre care vorbeam mai devreme. Pentru formele androgine, pentru materialele neconventionale, pentru combinatiile indraznete de culori si texturi, pentru curajul lor de a iesi din structurile canonice ale modei americane.

3.1 Phillip Lim pentru prospetime, pentru ca a ales ca surse de inspirati miscarea dadaista si elemente structurale ale universului benzilor desenate pe care le-a introdus la nivelul constructiei hainelor fara a impovara produsul final. Folosind tehnica dadaista a colajului, Phillip Lim combina imprimeuri, suprapune transparente, alatura culori, facand aluzie la asezarea cadrelor din benzi desenate in ceea ce pare a fi propriul sau manifest impotriva formelor anoste si a solutiilor facile de abordare a sezonului de primavara-vara. Modul sau de prezentare a clasicului denim este modern si de impact si va deveni cu siguranta un „it item” al noului sezon. Si inspiratia din zona benzilor desenate nu e intamplatoare pentru ca Phillip Lim a ales sa isi promoveze colectia pentru primavara-vara intr-un mod cu totul inedit: prin intermediul unei benzi desenate. Kill the Night, ilustrata de Jan Duursema si scrisa de Phillip Lim in colaborare cu John Ostrander este o combinatie cel putin interesanta intre universul creativ al designerului si universul fascinant al benzilor desenate. Phillip Lim ne demonstreaza ca fashion-ul functioneaza si dincolo de statutul sau de produs si indeamna si alti designeri sa “think outside the panel”

 

sursa poze: ,

What we heart about NY…FW

Prima saptamana importanta a modei s-a incheiat. Three more to go.

Ce ne-a placut la NYFW?

PROENZA SCHOULER cu ale lor armuri urbane asimetric sculptate in siluete androgine.

MARC JACOBS cu una din cele mai discutate colectii de la saptamana modei din New York. Manechinele ce au defilat pe scena construita din ruinele unui castel de hartie, au luat infatisarea unor pelerini aflati in cautarea morilor de vant. Palariile fanteziste concepute de Stephen Jones intregesc nebunia tinutelor asezate aparent haotic. Statementul lui Marc Jacobs nu porneste dintr-un teribilism nefondat ci din dorinta sa de a prezenta noi modalitati de expresie artistica, de a descoperi noi teritorii stilistice.

RODARTE – Dupa un sezon trecut nu atat de reusit, surorile Mulleavy se intorc in forta cu o colectie ce echilibreaza universul lor fascinant si romantic cu potentialul comercial al pieselor individuale.

ALEXANDER WANG si ale sale uniforme laminate, dezarmante prin taieturile indraznete ce ne invita intr-un joc al acoperirii si dezvaluirii, al reinventarii stilului vestimentar urban.

 

OSTWALD HELGASON – brandul londonez al designerilor Susanne Ostwald si Ingvar Helgason, nu a facut parte din line up-ul glamorous al saptamanii modei. Parte a unei expozitii ce are ca scop promovarea tinerelor talente, brandul Ostwald Helgason este, cu siguranta, un nume de retinut. Acestia experimenteaza cu noi materiale si isi construiesc treptat un imaginar propriu. Combinatiile neasteptate de imprimeuri, forme, texturi, surprind la prima vedere, intriga la a doua si te fac sa te indragostesti de ele la a treia.

sursa poze:

Another kind of beauty…Savage Beauty

Lista mea “100 reasons why I must go to New York before i die” tocmai a ajuns la numarul 101 care, in timp ce va scriu aceste randuri, e foarte departe de a fi posibil.

Motivul: Expozitia “Savage Beauty” ce se desfasoara intre 4 mai si 31 iulie la Metropolitan Museum of Art

…si cand spui “savage beauty” parca inevitabil ajungi cu gandul la Alexander McQueen si te astepti la o punere in scena a unor motive contrastante precum viata si moarte, lumina si intuneric, pradator si prada, om si masina. Curatorul expozitiei, Andrew Bolton, deconstruieste universul creatiilor lui McQueen din perspectiva unui romantism schizofrenic pe care il diseca si il rearanjeaza delimitandu-l. Spatiile expozitionale rezultate reunesc o mare parte din colectiile designerului care ne sunt prezentate prin prisma

goticului romantic (Romantic Gothic) si al cabinetului de curiozitati (Cabinet of Curiosities)

nationalismului romantic (Romantic Nationalism)

exotismului romantic (Romantic Exoticism)

primitivismului romantic (Romantic Primitivism)

si al naturalismului romantic (Romantic Naturalism)

sursa: