A Cloakroom of One’s Own

Olivier Saillard, one of the most renowned fashion historians and curators, together with the talented Tilda Swinton have orchestrated a new fashion performance. It premiered a few months ago in Paris during the Festival d’Automne à Paris, and was staged for the second time in Florence, during the Pitti Immagine Uomo event. Entitled “Cloakroom – Vestiaire Obligatoire”, the performance represents a visual reflection on the importance of personal interaction between clothes and their wearers.  In order to do that, Saillard separated the clothes from their owners, and used as symbolic space the cloakroom. The cloakrooms from theaters, restaurants, and clubs are temporary spaces, ephemeral places where clothes are kept while their owners are away. They are, in a way, heterotopic spaces, where clothes can gain new meanings. Alienated from their wearer, and from any status or affiliation with a specific brand, clothes become anonymous canvases waiting for someone to give them meaning. Cloakroom_3

Cloakroom_33Tilde Swinton and Olivier Saillard are the cloakroom keepers. But they do not only watch over the clothes while their owners are gone, they interact with them at a very emotional level. Tilda whispers secret words into the pockets of a coat; she gently caresses a scarf, and tries to resuscitate the meaning out of a blue blazer. Olivier sits quite in the background and subtly intervenes in the performance when he is needed. He is sometimes guiding her, other times helping her, and most of the time just watching. His presence is more subtle than Tilda’s, while her improvisation is almost hypnotizing. The artistic dynamic between the two of them is impeccable, and their performance is not at all pretentious. As Tilda said in an interview, “it is something quite ephemeral, you can’t quite describe it, you can’t write about it, although it’s nice for people to try and write about it, it’s an hour spent in a space…playing”. As I am writing this article, and listening to Tilda’s words, I’m realizing that she is actually right. Sometimes words are just not enough, they just disturb a more meaningful silence. Cloakroom_12

Cloakroom_23

Cloakroom_31Through his performances, Saillard has always tried to tackle different aspects of fashion. Whether it’s “The Impossible Wardrobe”, or “Eternity Dress”, his focus seems to be on the importance of clothes perceived as bearers of history, identity, and personal stories. With “Cloakroom – Vestiaire Obligatoire” he wanted to remind us the importance of humanity in fashion in a time when we are witnessing the objectification of objects through commerce. The fast paced life of a contemporary garment does not allow it to acquire identity, to form a relationship with its wearer, because there is always a new and more interesting garment waiting to be bought and consumed. Olivier Saillard and Tilda Swinton are trying to offer the clothes a space where they can rest, where they can be pampered and talked to, where they can be more than simple commodities.

images source:

Advertisements

Improbabila efemeritate a vesmintelor

Fashion may be ephemeral but it’s the dress, not the client, that survives. (Olivier Saillard)

Caracterul iluzoriu al modei constituie unul dintre aspectele ce ne alimenteaza constant fascinatia fata de aceasta. Prezentul exploreaza trecutul pentru a genera viitorul. Aceasta cautare si reciclare a modei in care vesmintele ocupa un loc central, confera acestora un caracter aparte. Dar care este speranta lor de viata intr-un sistem precum cel al modei, in care viteza ametitoare a schimbarii nu tine cont de povestea din spatele acestora, ci doar de sumele de bani pe care le produc? Care este viata de dupa succes a pieselor care supravietuiesc trecerii timpului?

Spatiul muzeal poate conferi un nou inceput unor astfel de piese. Ridicandu-le la rang de obiecte intangibile, martori ai unui trecut glorios, al caror sens in prezent este unul pur contemplativ, vesmintele ajunse in spatiul muzeal isi pierd treptat „vocea”. Povestile lor stau incremenite in spatele cutiilor de sticla care le tin captive. Cum pot fi reinviate astfel de piese?

Olivier Saillard, curatorul Muzeului Galliera din Paris sfideaza conventiile spatiului muzeal si pe cele din lumea modei. El intelege necesitatea resuscitarii trecutului, dar nu prin simpla expunere a sa privitorilor, ci printr-un dialog poetic, energic, intre vesminte si improbabilii ei purtatori. Astfel, Olivier Saillard nu pune la cale niste simple expozitii, el experimenteaza la nivel curatorial, punand la cale adevarate performance-uri artistice.

OLIVIER_SAILLARDStudiaza arheologia in Besançon si arta contemporana in Montpellier. Devine curator al Muzeului Modei din Marseille, iar dupa cinci ani renunta pentru a merge la Paris, locul in care s-a indragostit prima data de lumea modei, pentru a ocupa postul de curator al Muzeului de Arte Decorative, orchestrand expozitii care au omagiat vizunea unor maestri precum Yohji Yamamoto, Christian Lacroix, Jean Paul Gaultier. In prezent este, asa cum am mentionat mai sus, curator al Muzeului Galliera, in cadrul caruia a realizat o serie de expozitii neconventionale prin care a incercat in mod constant sa creeze un dialog valid intre prezent si trecut. Saillard resusciteaza astfel o serie de piese vestimentare, si designeri  fara de care evolutia modei ar fi fost imposibila.

Prima expozitie realizata din pozitia de curator al muzeului Galliera a prezentat publicului doritor creatiile unui designer despre care putini stiu, dar din care – multi se inspira: Madame Gres.  „Her work is very classic and elegant, but it’s also a precursor. She is a bit minimal, before fashion used the word—a bit Belgian, a bit Japanese”, declara Saillard despre Gres intr-un interviu acordat platformei style.com . Urmeaza expozitia “Cristóbal Balenciaga, Collector of Fashion” in cadrul caruia ne prezinta sursa de inspiratie care a stat in spatele creatiilor de geniu ale unuia dintre cei mai mari designer ai secolului 20. Colectia de costume de epoca ale lui Balenciaga (cea mai veche piesa datand din anul 1730) au fost prezentate alaturi de creatii haute-couture ale acestuia dintre anii 1937-1968. “It is sort of a miscellaneous jigsaw on which he built his modernity.” (Olivier Saillard). Expozita “Comme des Garcons White Drama” este la fel de atipica precum celelalte expozitii realizate de Saillard, in sensul in care – spre deosebire de majoritatea expozitiilor din cadrul muzeelor de profil care prezinta publicului in retrospectiva munca unui designer sau a unui grup de designeri, aceasta este compusa din piese apartinand in intregime colectiei Comme des Garcons pentru sezonul primavara-vara 2012. Olivier Saillard imagineaza un spatiu care sa completeze armonios colectia prezentata cu putin timp inainte de vernisajul expozitiei pe podiumul saptamanii modei pariziene. Expozitia pe care o pregateste in prezent va constitui o retrospectiva a creatiilor atipicului si vizionarului designer Azzedine Alaia si va insuma peste 100 de piese selectate din arhiva sa personala. Expozitia va avea vernisajul in data de 28 septembrie si va constitui prima expozitie gazduita de nou-renovatul Muzeu Galliera.

madame gresbalenciaga_collector of fashioncomme des garcons_white drama

Pe langa expozitiile din cadrul Muzeului Galliera, fashion performance-urile sale sunt rezervate unui public restrans si abordeaza intr-o maniera cateodata jucausa cateodata contemplativa, istoria modei si istoria costumului. De la performance-ul intitulat „MORCEAUX CHOISIS” prin intermediul caruia, ajutat de studentii sai de la Haute École d’Art et Design din Geneva, a incercat sa descopere originile unora dintre  piesele vestimentare create de designerii contemporani, si pana la performance-ul orchestrat impreuna cu actrita Tilda Swinton, „THE IMPOSSIBLE WARDROBE” in cadrul caruia a prezentat publicului piese din arhiva muzeului Galliera, apartinand unor personaje istorice, Olivier Saillard ne prezinta mereu noi modalitati de abordare a modei. Performance-urile puse la cale de acesta sunt mai mult decat niste simple indexari ale trecutului, ele sunt niste instalatii artistice, prezentari de moda in care piesele vestimentare nu propun tendinte, ci isi dezvaluie adevarata identitate, dincolo de mecanismele mercantile.

tilda swinton_te impossible wardrobe_1tilda swinton_2Prin intermediul exercițiilor sale curatoriale, Olivier Saillard transformă spațiul muzeal dintr-un monument funerar al modei într-un spațiu animat, capabil să genereze o interactiune constanta intre obiect si privitor. Caracterul iluzoriu al modei nu are aici de-a face cu scurgerea inevitabila a timpului, ci cu potentialul elementelor ce constituie universul modei de a genera in permanenta noi sensuri prin interactiunea cu prezentul. Ele vor continua astfel sa supravietuiasca pentru a crea noi povesti.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.