Mary Katrantzou: Inovatii tehnologice in moda

Ritmul alert in care tehnologia evolueaza pare sa interfereze cu schimbarile ce au loc in sistemul modei. Intilnirea celor doua domenii era inevitabila, iar secolul 21 s-a dovedit a fi momentul propice in care intersectarea acestora sa genereze o noua modalitate de exprimare artistica captivanta, datorita complexitatii pe care o implica.  Fie ca ne referim la instalatiile avangardiste ale lui Hussein Chalayan sau la reprezentatia poetica de la sfarsitul show-ului colectiei regretatului Alexander McQueen in care vesmantul purtat de modelul Shalom Harlow este tranformat in panza pe care doua maini robotice acopera cu stropi de culoare suprafata imaculata a materialului, suntem fara indoiala martori ai schimbarilor produse de interventia tehnologiei in lumea modei. Aceste schimbari nu au fost folosite doar in scopuri artistice, ele contribuind considerabil la facilitarea procesului creativ. Tehnica serigrafiei, folosita in trecut pentru a imprima suprafata materialelor, a fost inlocuita recent cu tehnica imprimarii digitale. Aceasta noua tehnica ofera designerilor o libertate creativa aproape nelimitata si constituie un avantaj pentru intreg procesul industrial si comercial la nivelul sistemului de productie al modei.

1Procesul prin care se realizeaza imprimarea digitala consta in prelucrarea imaginilor prin intermediul diferitelor programe de editare si transferarea acestora pe tesaturi  cu ajutorul unei imprimante cu jet de cerneala.  Primii care au facut aceasta tehnica vizibila pe podiumurile internationale si au atras atentia asupra potentialului sau a fost duo-ul creativ britanic Christopher Brooke si Bruno Basso care, in anul 2004, au prezentat o colectie ce a explorat posibilitatile oferite de folosirea printurilor digitale.  Acestora li s-au alaturat alti designer precum Alexander McQueen, Peter Pilotto, Erdem Moralioglu si Mary Katrantzou care, prin abordarea inedita a tehnicii digitale, au dat nastere treptat unei „revolutii” a imprimeurilor digitale care au invadat podiumurile ultimelor sezoane.

Dintre cei care s-au incumetat sa exploreze posibilitatile oferite de tehnica digitala, designerul de origine greaca Mary Katrantzou surprinde, prin viziunea sa deopotriva elementara si complexa, baroca si minimalista, comerciala si conceptuala. Crescand intr-o familie in care mama e designer de interioare si tatal designer de textile, drumul pe care Mary Katrantzou a pornit in cautarea propriei vocatii profesionale a ghidat-o inevitabil inspre un spatiu artistic. Cocheteaza pentru o perioada cu arhitectura, studiind-o in cadrul scolii de design din Rhode Island, dar se transfera la sectia de design textil din cadrul prestigiosului Central Saint Martins. Lucreaza pentru o perioada pe partea de design textil pentru obiecte folosite in decoratiuni interioare, dezvoltandu-si treptat un interes pentru moda. Colectia de absolvire a masteratului din cadrul aceluiasi Central Saint Martins a functionat ca o rampa de lansare transformand-o pe Mary Katrantzou intr-una din tinerele sperante ale designului britanic.

25Picnik collagemary-katrantzouInca de la colectia sa de debut, imprimeurile digitale au constituit un instrument principal in demersul sau creativ. Sticlute de parfum, bijuterii supradimensionate, interioare surprinse in fotografiile lui Helmut Newton si Guy Bourdin, detaliile baroce ale faimoaselor oua Faberge, masini de scris sunt reinterpretate de catre Katrantzou prin intermediul tehnicii de imprimare digitala si transformate in piese vestimentare aflate la granita dintre arta si produs.

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

London Fashion Week: de la revolta la r-evolutie

Daca New York-ul stabileste tendintele in materie de „commercial appeal”, Londra este cea careia ii revine sarcina de a stabili tendintele in materie de creativitate. Aceasta sarcina este sustinuta de institutii de invatamant cu renume international (Central Saint Martins), de colaborari ale tinerilor designeri cu magazine de retail (Topshop), de o platforma solida de promovare a tinerelor talente (Newgen, Fashion East London). Toate aceste elemente contribuie sezon dupa sezon la conturarea unui viitor al modei. Presiunea este in mod evident mare iar lupta pentru notorietate este cu siguranta inversunata. Unii reusesc, altii se conformeaza, dar dincolo de reusite si esecuri, Saptamana Modei Londoneze ramane cea mai neconventionala dintre saptamanile modei.

Interesante de observat in cadrul Saptamanii Modei din Londra sunt transformarile care au loc in conceperea colectiilor si modul lor de prezentare in momentul in care designerii se desprind de platformele care i-au sustinut la inceput si isi prezinta colectii individuale.  Daca propunerile tinerilor designeri din cadrul prezentarii Fashion East London se axeaza pe explorarea vestimentatiei punk (Claire Barrow), pe deconstructia iconografiei consumerismului, promovand o atitudine pro-reciclare (  Maarten van der Horst), in cazul propunerilor din partea designerilor ce au parte de prezentari individuale, “revolta” impotriva unor norme prestabilite se manifesta la un nivel cu mult mai subtil, aproape subliminal…cateodata chiar inexistent.  Transformerea “revoltei” intr-o “r-evolutie” este insa necesara. Restul…este istorie.

Revolutia print-urilor digitale continua cu aceeasi temerari in frunte: Mary Katrantzou, Peter Pilotto, Erdem. Dincolo de revolutia generata de acestia, evolutia lor este vizibila. Mary Katrantzou si Peter Pilotto isi dozeaza print-urile de impact cu inteligenta si le imblanzesc cu accente de feminitate. Formele arhitecturale atat de indragite de Mary Katrantzou se transforma treptat in forme fluide care nu iti livreaza un mesaj imediat ci iti dau timp sa il descoperi dincolo de imaginile imprimate pe materiale. Erdem exploreaza noi teritorii. Print-urile se contopesc discret in dantelarii si broderii ce introduc colectiei un romantism aparte.   O alta revolutie ce se desfasoara déjà de cateva sezoane pe podiumul londonez este cea a materialelor. Inovatia vizeaza atat procesele de prelucrare cat si alegerea folosirii de catre designeri a unor material neconventionale. Jonathan Saunders, Christopher Kane, J.W. Anderson, Simone Rocha sunt cei a caror viziune aparte de a aborda materialele va influenta cu siguranta tendintele viitorului.

Ce ne place noua la Saptamana Modei din Londra?

Mix-ul intre inovatie si traditie, pedanteria aristocrata si umorul deocheat, ironia savuroasa si seriozitatea executiei.

Cine pare sa fi gasit sezonul acesta reteta perfecta care contine putin din fiecare dintre “condimentele” enumerate mai sus: Christopher Kane si Christopher Bailey pentru Burberry Prorsum.

Christopher Kane:

„Wearable gift wrapping”…așa isi descrie designerul colectia pentru primavara-vara 2013, doar ca omite sa ne dezvaluie ceea ce se ascunde in spatele ambalajului. Omiterea insa face parte din estetica sa. Eleganta impecabila, linistea cromatica a primelor ansambluri vestimentare trimise pe podium, „impachetate” intr-o feminitate discreta, sunt destabilizate de elemente ce apartin unui registru de o cu totul alta natura. Șuruburi de plastic sunt folosite pentru a deconstrui o eleganta care isi pierde relevanta in contemporaneitate. Bucati de material, precum fragmente a ceva inca nedefinit, croite cu precizie, sunt indoite si pliate pentru a fi capabile sa genereze noi forme, noi siluete. Singurul element care ne reaminteste de eleganta clasica este funda, dar si acest element este regandit intr-o maniera contemporana. Gecile de piele si dantelaria din fire de plastic ce orneaza suprafetele unora dintre piesele vestimentare contribuie la conturarea straniului univers al „Doctorului” Kane. Cu un simt al umorului caracteristic, Kane ne insereaza indicii ale planului sau nebunesc. Profilul si pe urma portretul lui Frankenstein imprimat pe tricouri strategic amplasate in cadrul defilarii face ca toate elementele bizare sa aiba sens. Va reusi experimentul lui Kane sa prinda viata?

In timp ce Christopher Kane exploreaza spatii neconventionale pe care le trece prin filtrul traditiei, Christopher Bailey se foloseste de „bagajul genetic” al brand-ului Burberry pe care il foloseste pentru a propulsa brand-ul in viitor.  Ce a reusit Bailey sa realizeze din momentul in care a preluat conducerea creativa a brand-ului a fost sa reconfigureze  universul construit in jurul traditiei, rigorii si functionalitatii. Avand aceste elemente ca punct de sprijin, Christopher Bailey reuseste cu maiestrie sa updateze imaginea Burberry si sa o faca valida pentru nevoile unui cumparator modern. Pentru colectia de primavara-vara 2013, el reinterpreteaza piese clasice precum trench-ul(piesa cheie a universului Burberry) si capa carora le alatura mini pantaloni, fuste creion, rochii pana la genunchi in cele mai puternice culori. Surpriza a constat in folosirea unor culori metalizate ce au conferit intregii colectii o tenta glamour futurista prezentandu-ne o alta fata a elegantei britanice: traditionala si surprinzator de actuala.

sursa poze: