David Bowie – Stilul ca accesoriu al identitatii

”Fashion was never valued in England the way it was valued in other countries. It was style that was important. Through the 70’s all those club things were all about style, not fashion. The British do style better than anyone else” declara jurnalistul de moda Tim Blanks in cadrul unei intalniri intre experti din domeniu gazduita de platforma online SHOWstudio. Aceasta afirmatie nu contesta relevanta designerilor britanici, ci subliniaza o caracteristica aparte a modului britanic de abordare a demersului creativ. Tim Blanks rezuma involuntar contributia lui David Bowie la istoria modei secolului 20.

1Ziggy Stardust, Major Tom, The White Duke, David Bowie, toate aceste personaje generate de creativitatea debordanta a talentatului David Robert Jones (numele adevarat a lui David Bowie) au conturat stiluri inconfundabile care au reusit sa influenteze moda vremurilor. Redefinind mereu granitele muzicii, modei si propriei personalitati, David Bowie constituie o influenta majora atat pentru artistii generatiei sale, cat si pentru artistii prezentului. Stilul sau s-a aflat mereu intr-o continua transformare, dar poate cea mai prolifica perioada a experimentarilor sale ramane cea de la inceputul anilor `70. Chiar daca imaginea stralucitoare si bizara propusa de el este originala datorita modului in care artistul a reusit sa si-o insuseasca, influentele care au contribuit la crearea sa pot fi reperate in stilul psihedelic al unor formatii care preceda inceputurile glam rock-ului propus de Bowie. Evenimentele majore ale acelei perioade au influentat de asemenea modul sau de abordare a muzicii si a modei. Aselenizarea din anul 1969 a marcat profund atat domeniile stiintifice, cat si cele artistice, iar pentru David Bowie a constituit o adevarata rampa de lansare. Piesa intitulata Space Oddity, inspirata de filmul cult al regizorului Stanley Kubrick, 2001: A Space Odissey, a fost lansata cu doar cateva zile inainte de aselenizare. Atat succesul inregistrat de aceasta piesa, cat si fascinatia lui Bowie pentru SF, calatorii spatiale si extraterestrii  au stat la baza crearii alter ego-ului Ziggy Stardust. Sub acest pseudonim, aparitiile scenice, si nu numai, ale lui Bowie sunt compuse din pantaloni mulati cu talie foarte inalta, jachete structurate, cizme inalte cu platforma exagerata, amintind de incaltamintea astronautilor, machiaj strident, delimitat de podoaba capilara de culoarea focului. Colaborarea dintre David Bowie si designerul avangardist Kansai Yamamoto duc si mai departe exagerarile stilistice, propunand salopete in culori psihedelice, imbinand motive etnice si materiale lucioase, sclipitoare, mereu scotand in evidenta trupul filiform al cantaretului. Aceste aparitii sclipitoare (si la propriu, si la figurat) exploreaza imaginarul generat de aselenizare prin prisma revolutiei sexuale a acelor ani. Vestimentatia ostentativa purtata de extraterestrul/rock star Ziggy Stardust este sexuala in asexualitatea sa. Imprumutand elemente atat din garderoba masculina, cat si din cea feminina, eclectismul costumelor lui Ziggy ne indeamna sa stergem barierele impuse de normele sociale, sa exploram haosul in cele mai creative forme ale sale, sa percepem hainele ca porti de acces inspre taramuri fantastice.

2 3 4Alegerile vestimentare si personalitatile flamboiante ale artistului David Bowie au devenit surse de inspiratie atat pentru artistii din industria muzicala, cat si pentru designerii vestimentari ai sfarsitului de secol 20 si inceput de secol 21. Incepând cu membrii formatiei Kiss, cunoscuti pentru machiajul excesiv, pentru costumele mulate, cu umeri structurasi si decolteuri generoase, pantofi cu platforma si ajungand pana in prezent, in dulapul excentricei Lady Gaga, stilul vestimentar al lui David Bowie, indeosebi perioada sa Ziggy Stardust, a constituit o influenta majora in construirea identitatii vizuale a multor artisti. Prezenta sa in inspiratia designerilor contemporani valideaza creativitatea si relevanta stilului sau. Intr-un articol aparut pe platforma online a revistei Vogue US, ni se dezvaluie conexiunile existente intre propunerile designerilor pentru ultimele sezoane si diferitele stiluri abordate de David Bowie de-a lungul carierei sale. Ricardo Tisci, designerul casei Givenchy se inspira in colectia pentru primavara anului 2010 din garderoba glam caracteristica inceputului anilor 70, Jean Paul Gaultier este fascinat de tinutele extravagante ale alter ego-ului Ziggy Stardust, motiv pentru care tinute atat din colectia pentru primavara lui 2011 cat si ținute din colectia pentru primavara lui 2012  sunt inspirate din costumele de scena ale acestuia. Alexander McQueen in colectia sa din anul 2001 exploreaza vestimentatia artistului din perioada cunoscuta de fanii artistului ca ”The Thin White Duke”, perioada in care Bowie exploreaza teritoriile muzicii soul si funk, iar vestimentar propune o tinuta formata din costume masculine, impecabil croite, jucandu-se la nivelul croiului pentru a-si modifica silueta. Piese din colectiile Dries van Noten, Richard Nicoll, Lanvin, Chloe amintesc de tinutele iconice ale lui Bowie. Campania publicitara a colectiei Miu Miu pentru toamna lui 2012 o are ca protagonista pe actrita Chloe Sevigny purtand costume psihedelice, Kate Moss il portretizeaza pe Ziggy Stardust in paginile revistei Vogue Paris, numarul din ianuarie 2012, excentrica Daphne Guinness face acelasi lucru, in maniera sa personala si inconfundabila pentru Vogue Germania. In timp ce moda reviziteaza in permanenta trecutul pentru a genera noi tendinte, stilul lui David Bowie functioneaza ca reper estetic si stilistic atemporal.

5 6 7 8***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

A rush of fashion through the head – part II

Ne continuam lista colectiilor preferate din cadrul saptamanii modei pariziene, finalizand cu acest articol seria de mici rezumate subiective ale colectiilor prezentate in cadrul celor mai importante saptamani ale modei.

CHANEL – Un maestru al reinventarilor universului Chanel, Karl Lagerfeld a reusit mereu sa insufle colectiilor sale pentru Chanel acel “ceva” care le transforma in piese ale unei garderobe mereu moderne. Pentru sezonul toamna-iarna, Chanel isi continua periplul prin natura, gasind de data aceasta inspiratie in lumea fascinanta a cristalelor. Astfel, bijuteriile statement nu puteau lipsi din colectie, acompaniate de piese vestimentare care au constituit o trimitere vizuala la multifatetarile cristalelor. Clasicului  deux pieces i s-a alaturat pantalonul, formand un ansamblu vestimentar cheie pentru sezonul toamna-iarna, oferind viziunii casei Chanel acel “ceva” despre care va vorbeam.

CELINE – Felul in care Phoebe Philo ne vorbeste despre feminitate ar putea cu usurinta sa isi rezerve un loc in istoria feminismului si a feminitatii.Femeia in viziunea Phoee Philo si implicit Celine, isi protejeaza trupul dezvaluindu-ne personalitatea prin intermediul hainelor. Formele exagerate ale paltoanelor, bluzelor, pantalonilor, le transforma intr-un cocon ce invaluie dar nu compromite finetea liniilor corpului. Fermoarele prezente de-a lungul colectiei sunt cele ce ne permit accesul dincolo de materiale. Folosirea liniilor colorate ce traverseaza spatiile monocolore ale pieselor vestimentare “sparge” austeritatea exteriorului si confera dinamism unei colectii in mare parte arhitecturala.

GIVENCHY – Ricardo Tisci nu experimenteaza noi forme in aceasta colectie Givenchy, asa cum a facut in cea pentru primavara-vara, ci exploreaza in cele mai mici detalii universul construit in jurul Parisului anilor 70, fotografia lui Guy Bourdin si vestimentatia de calarie. Inspiratia ecvestra face ca accesoriile nebunesti folosite in colectia haute couture a casei Givenchy sa primeasca noi valente. Debordand o sexualitate eleganta, piesele de piele si blana controleaza la exterior erotismul rochiilor din matase si dantela ascunse in spatele acestora. Combinatiile indraznete de culori contribuie la construirea unei atmosfere tipic Bourdin-iene. Provocatoare, senzuala, pe alocuri sinistra, colectia prezentata de Ricardo Tisci incita fara sa schimbe paradigme.

ALEXANDER MCQUEEN – In cazul casei McQueen, condusa impecabil de Sarah Burton, am fost martori la un nou inceput. Pentru lumea modei, pentru creativitate, pentru casa McQueen…nu conteaza, pentru ca in fata unei astfel de manifestari a diafanului, nu poti decat sa opresti Timpul pentru a putea devora o frumusete care inceteaza a mai fi salbatica, devenind sublima. Viitorul intrevazut de Sarah Burton printre explozii ale proportiilor, suprapuneri supraomenesti de materiale si un cult al meticulozitatii, este unul organic, pozitiv, si mereu surprinzator. Sa vorbesti despre creatiile McQueen de la distanta pare un act desacralizant, astfel cuvintele mele devin inutile, lasand loc unei taceri contemplative.

sursa poze: