Naratiuni vestimentare

Am citit recent un material publicat pe platforma online SHOWstudio, semnat de jurnalistul britanic Alex Fury. Intitulat “Fantasy”, eseul vorbeste despre componenta narativa a designului vestimentar britanic si despre predilectia, aproape patologica a designerilor britanici,  spre fantezie.  “What the British fashion industry has always been obsessed with is fantasy, a fantasy best served through narrative.” Alex Fury mentioneaza numele celor trei mari naratori vestimentari britanici ai sfarsitului de secol (Westwood, McQueen si Galliano) a caror lumi imaginare transpuse impecabil in creatii vestimentare au avut norocul de a-si gasi un povestitor pe masura in persoana excentricei Isabella Blow. Acesta eseu, conceput impecabil de Alex Fury, m-a facut sa ma gandesc la modul in care narativitatea este prezenta in colectiile unor designeri britanici care apartin unei perioade posterioare celei mentionate de jurnalist. Cum arata spatiul imaginar al designerilor britanici contemporani?

Unul dintre designerii care a reusit sa reinventeze moda britanica este Christopher Kane. De cateva sezoane numele acestuia se afla pe buzele specialistilor din domeniu.  Prezentarile  sale se numara printre cele mai asteptate evenimente din cadrul Saptamanii Modei din Londra. Drept dovada, Grupul Kering ce detine in portofoliu branduri precum Gucci, Yves Saint Laurent, si Alexander McQueen, a cumparat recent o parte din afacerea administrata de acesta.

In recenzia facuta celei mai recente colectii a designerului, Tim Blanks declara: “He stands alone”. Ce il diferentiaza pe Christopher Kane de restul designerilor britanici, si nu numai?

0Christopher Kane primavara-vara 2012

Daca ar fi un scriitor, stilul narativ folosit de acesta ar fi fluxul constiintei. Modul in care isi foloseste sursele de inspiratie pentru a crea firul narativ al unei colectii se aseamana unei curgeri a propriilor ganduri, amintiri si referinte culturale. Spre exemplu, daca am incerca sa extragem elementele cheie ale inspiratiei pentru colectia primavara/vara 2014, am avea: plante – flori – fotosinteza – oxigen – viata – fertilitate – reproducere – biologie – educatie sexuala – Georgia O’Keeffe  – feminitate – perversitate subversiva – disectie – frumusete sterilizata. Kane transforma aceasta insiruire, poate lipsita de sens la prima vedere, in combinatii vestimentare coerente. “Flowers are done to death, so I never want them to look like anyone else’s” declara designerul, si intr-adevar el reuseste sa foloseasca drept sursa de inspiratie florile,fara sa cada in banal, sau in estetici invechite. Asta pentru ca florile nu sunt folosite strict ca ornament. Atat in cazurile in care ele sunt folosite explicit in imprimeuri, cat si in cazurile in care aluzia este subtila si se regaseste in detaliile pieselor vestimentare, florile lui Kane nu doar fac referinta la feminitatea, ci o diseca si o pune sub lupa. Asa cum florile imprimate pe unele din piesele colectiei sunt disecate, insotite de explicatii ca in manualele de biologie, asa si feminitatea este disecata si analizata. “It was all about dissecting and revealing” mentioneaza Kane. Si nu numai in colectia aceasta am avut de-a face cu aceasta predilectie a sa pentru disecare si resuscitare a unor modele ale frumusetii. In colectia pentru toamna-iarna 2013, imagini ale creierului obtinute prin RMN sunt imprimate pe suprafata materialelor generand impulsuri creative ce croiesc intreaga colectie. Fantezia la Kane este cerebrala si incearca sa inteleaga natura umana prin prisma componentelor anatomice care stau la baza existentei umane.

1

Christopher Kane primavara-vara 2014

2

Christopher Kane toamna-iarna 2013/2014

Daca natura era pentru McQueen spatiul care ii alimenta fantezia, pentru Kane spatiul urban cu subculturile aferente acestuia e cel care ii ofera designerului sursele de inspiratie necesare pentru conceperea colectiilor. Personajele sale sunt de cele mai multe ori niste nostalgici excentrici cu o afinitate pentru natura sinistra a lucrurilor. Kane le radiografiaza identitatile si le resusciteaza amintirile. In toate colectiile sale se resimte o distantare fata de subiectele pe care le trateaza. Spre deosebire de Galliano care se scufunda in spatiile exotice si in personajele flamboiante care ajung sa il obsedeze, Kane studiaza si analizeaza detasat. El pare sa abordeze moda dintr-o perspectiva stiintifica. Intr-un interviu acordat revistei Dazed and Confused, Kane ne dezvaluie pasiunea sa pentru stiinta si legatura existenta, din punctul sau de vedere, intre aceasta si moda: “I love science. I respect the processes involved and it’s so insightful. Even designing a collection is a bit like a science – there’s so much trial and error and problem-solving.” Si ca orice om de stiinta, Kane doreste sa testeze limitele domeniului sau si reuseste asta explorand zone interzise. Experimentele neconventionale creeaza uneori monstri, ca in cazul doctorului Frankenstein, dar Kane isi asuma excentricitatea creatiei sale si prin asta ajunge sa se diferentieze de restul creatorilor de nou.

3

Christopher Kane primavara-vara 2013

Stiintific, anatomic, urban, biologic, subversiv, universul creativ al designerului Christopher Kane adauga inca un capitol in romanul creatiei vestimentare britanice. La fel ca si designerii anteriori lui, el creeaza mai mult decat niste simple haine. El creeaza spatii imaginare in care fantezia si inovatia croiesc naratiuni nemuritoare.

sursa imagini: … 

Advertisements

Fashion Film: Interferente intre moda si cinematografie

We are in the midst of a revolution in fashion imagery. Moving away from illustration and stills photography, we are now entering the restless world of interactive, self-created, digital-imaging: accessible, downloadable and constantly changing.(Nick Knight)

Simbioza dintre lumea modei si lumea filmului era inevitabila. Adaptabilitatea modei la contemporaneitate a reprezentat dintotdeauna o trasatura fundamentala a sa pentru ca, pe langa actualizarea permanenta a trendurilor, moda trebuie sa invete mereu sa comunice si sa se comunice exteriorului. Intr-o epoca in care timpul a uitat sa stea in loc, in care informatia este ingurgitata cu o viteza halucinanta, moda nu si-a permis sa ramana imobila in paginile revistelor. Marile case de moda au descoperit, astfel, un beneficiu al peliculei: capacitatea sa de a reproduce miscarea hainelor pe corpul uman si de a a le inzestra cu o noua voce vizuala. Cu o gama aproape inepuizabila de tehnici si procedee de construire a unor spatii alternative, lumea fashion film-ului abordeaza creatiile vestimentare in cele mai inovatoare moduri, conturand treptat o noua identitate a fenomenului modei (atat la nivel de produs, cat si la nivel de creatie). Dar ce este fashion-filmul si cum reuseste aceasta noua forma de exprimare vizuala sa isi contureze o identitate intr-un domeniu blamat de multe  ori pentru folosirea tututor mijloacelor posibile cu scopul  de a-si vinde produsele?

Untitled1 UntitledLumea modei s-a intersectat cu lumea filmului in nenumarate feluri, de-a lungul timpului. Colaborari de succes dintre designeri si regizori constituie puncte de referinta atat pentru istoria cinematografiei, cat si pentru istoria modei. Coco Chanel creeaza costume pentru Le sang d’un poete, film regizat de Jean Cocteau in anul 1932, Hubert de Ghivenchy impartaseste o prietenie de o viata cu actrita Audrey Hepburn, pentru care concepe costumele purtate de aceasta in Funny Face si Breakfast at Tiffany’s, iar Yves Saint  Laurent se indragosteste iremediabil de frumusetea lui Catherine Deneuve, pe care o descopera in timp ce  crea tinutele pentru pelicula Belle du Jour. Lumea imaginata de Luc Besson in filmul The Fifth Element nu ar fi fost completa fara aportul creativ al lui Jean Paul Gaultier, iar dramatismul si sensibilitatea framantarilor balerinei jucate de Natalie Portman in Black Swan au fost transpuse poetic in tinutele teatrale ale surorilor Mulleavy. Dar colaborarile nu au venit doar dinspre lumea filmului inspre cea a modei, pentru ca marile case de moda, realizand importanta pe care o viziune cinematografica ar putea-o avea asupra creatiilor vestimentare, incep sa isi conceapa campaniile de  promovare sub forma unor scurtmetraje a caror notorietate este sporita de faima si talentul unor regizori de renume. Enigmaticul David Lynch accepta provocarea de a regiza un scurtmetraj pentru casa Dior, intitulat Lady Blue Shanghai, in care elemente ale universului lynchian sporesc misterul din jurul obiectului fetis constituit de geanta Lady Dior. Baz Lurhmann, regizorul unor filme precum Romeo and Juliet si Moulin Rouge, si recentul The Great Gatsby concepe o poveste  de dragoste fermecatoare ce are ca protagonist faimosul parfum Chanel no.5.  In ciuda succesului acestor campanii si a calitatii incontestabile a colaborarilor, putem introduce astfel de creatii in categoria  fashion filmelor?

1Vizionarul fotograf britanic Nick Knight prevede impactul schimbarilor tehnologice asupra lumii modei si pune bazele unui proiect a carui miza principala este crearea unui dialog coerent intre spatiul virtual si spatiul creativ. Astfel, in anul 2000, ia nastere platforma on-line SHOWstudio, iar  printre  primele realizari ale echipei din spatele proiectului a fost punerea bazelor unei noi forme de creatie vizuala, denumita sugestiv fashion film. Experimentand cu  mijloacele aflate la indemana, fashion film-ul exploreaza potentialul creatiilor vestimentare de a comunica, dincolo de materiale, dincolo de imaginile statice ale fotografiilor din revista, dincolo de interactiunea dintre produs si cumparator. Noua modalitate de receptare a modei vroia sa o diferentieze de orice construct comercial si sa ii promoveze capacitatea interdisciplinara, vitala si revolutionara. Pentru ca tranzitia de la imaginile tiparite la cele digitale sa fie una coerenta, Nick Knight demareaza, prin intermediul platformei SHOWstudio, experimentul Moving Fashion, in cadrul caruia un grup de oameni talentati din industria modei si-a expus propria viziune capabila sa transforme piesele vestimentare in imagini miscatoare. Rezultatul acestui experiment a constat intr-o serie de scurtmetraje experimentale, cu durata de 30 de secunde, semnate de Patrick Demarchelier, Stella Mccartney, Tim Walker, Steven Klein, Gareth Pugh, John Galliano, Kate Moss si multi altii, scurtmetraje ce au stabilit primele puncte de reper in ceea ce continua sa devina disciplina fashion filmului. (pentru a viziona scurtmetrajele din cadrul proiectului Moving Fashion, puteti da click aici).

2

 

Inspirati de acel experiment, o serie de regizori, fotografi si directori creativi au ales aceasta forma de comunicare vizuala, mizand pe lipsa unor reguli stricte si folosindu-se de paleta larga a uneltelor creative pe care le aveau la indemana pentru a-si prezenta viziunea asupra modei. Pe langa potentialul artistic pe care fashion filmul il detine, acesta constituie o modalitate pentru designeri de a-si promova colectiile si de a-si prezenta unui public mult mai larg demersul creativ ce a stat la baza acesteia.

A-SHADED-VIEW-ON-FASHION-FILM-Leclaireur

 

Un nou pas in legitimizarea fashion film-ului il constituie fondarea Festivalului A Shaded View on Fashion Film. Gandit si coordonat de catre curatorul Diane Pernet, incepand din anul  2008, notorietatea acestuia este intr-o continua crestere. Pe langa sectiunea filmelor intrate in competitie, festivalul cuprinde o serie de evenimente si expozitii, toate menite sa promoveze noi modalitati de receptare a fenomenului modei. Dar aceasta legitimizare, dobandita printr-o expunere si o vizibilitate crescanda implica inevitabil si o transformare a fashion filmului.  Echilibrul dintre potentialul artistic si cel comercial sta la baza acestei transformari. In viitor vom fi cu siguranta martori la o conturare a celor doua directii de abordare a fenomenului: cea axata pe promovarea comerciala si cea axata pe experimentarea vizuala. In prezent, insa, curiozitatea provenita atat din randul regizorilor, cat si din randul designerilor, face posibila o intalnire cel putin interesanta, a celor doua directii.

ASV

 

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Image making – noi modalitati de abordare a fotografiei

Perspective unica pe care Nick Knight o are asupra fotografiei i-a oferit, fara orice urma de indoiala, titulatura de vizionar. Modul sau de a se raporta la procesul de generare a imaginilor artistice sfideaza conventionalismul si  stabileste coordonatele dupa care se vor ghida generatiile viitoare de artisti vizuali. Intr-un interviu oferit revistei britanice Dazed and Confused, el atrage atentia asupra unui aspect al fotografiei contemporane ce scoate la iveala propriul sau crez artistic: “I think we have to forget and put aside the term photography. It no longer applies to the image we see and consume. We need a new term and I consider myself an image maker.

Cel mai nou proiect al sau , accesibil prin intermediul platformei sale online Showstudio, ne permite sa intelegem mai bine la ce se refera acesta cand declara ca trebuie sa ne raportam diferit la modul de realizare a fotografiei si a intregii arii pe care acest termen o cuprinde. Avand-o ca protagonista si muza pe Karlie Kloss, Knight realizeaza un pictorial pentru revista W intitulat poetic “Haute Death” in care se foloseste de tinute apartinand unor nume cu rezonanta precum Dior, Valentino, Versace, Jean Paul Gaultier, Armani, Chanel, Givenchy, Iris van Herpen, Ellie Saab pentru a ne spune o poveste in imagini.

 

Imbinand ilustratia cu fotografia si basmul cu tinute haute couture, pictorialul surprinde la nivel vizual. Doar ca el este insotit si de o inregistrare a intregului proces de realizare, surprinzand, in timp real, toti pasii urmati de echipa responsabila pentru produsul final.

Zona cu adevarat experimentala a proiectului orchestrat de Nick Knight este constituita din seria de fragmente video, purtand denumirea de “death apps”. Knight experimenteaza la nivel de editare si ne propune o abordare jucausa a fotografiei si a modei. “Haute Death”, dincolo de a fi un pictorial de fashion si un experiment vizual, este modul personal a lui Knight de a  declara decesul unor forme invechite.

sursa poze:

Fashion Fetish: Filmul

Cand granita dintre fictiune si realitate este perturbata de schimbari succesive ale propriei noastre perceptii asupra celor doua spatii, totul devine incert. Fictiunea invadeaza realitatea, cauzand o pierdere provizorie a discernamantului. Nevoia, aparent inexplicabila, de a parasi realitatea este cauzata de perturbarea la nivelul perceptiei. In cazul fashion filmului regizat de Daphne Guinness in cadrul proiectului Fashion Fetish (despre care am mai vorbit in trecut), invazia fictiunii este explorata din perspectiva potentialului acesteia de a functiona ca fetis si de a crea individului o dependenta aproape patologica.

In cazul nostru, explicatia este mai simpla, dar isi pastreaza valenta patologica si potentialul fetisist, promitand insa cauzarea unor efecte secundare dintre cele mai pozitive: TIFF 2012. Incepand de astazi si pana in data de 10 iunie, orice forma de evadare din fictiune este desconsiderata, privita ca o insulta si judecata aspru. Incepand de azi… filmele ar putea dauna grav realitatii.

Fashion Fetish

Prin functia sa protectoare, hainele separa corpul fizic de exterior creandu-se astfel o relatie de interdependenta intre obiect (vestimentar) si individ. Chiar daca la origine, aceasta relatie este una strict functionala, datorita diversitatii pe care o implica, ea contribuie inevitabil la o explorare intima a individului prin intermediul costumului. Si spunand asta, nu vreau sa atribui o functie mistica hainelor ci vreau sa vorbesc despre haine ca o colectie personala de obiecte de consum pe care omul modern le achizitioneaza pentru a le folosi drept elemente constitutive ale unor noi identitati. Procesul cunoasterii individuale devine astfel un process al dedublarii, un joc al identitatilor in care haina primeste valoarea de obiect fetish.

Platforma artistica online SHOWstudio a demarat recent un proiect intitulat Fashion Fetish in cadrul caruia o serie de femei care au o legatura directa sau indirecta cu lumea modei dezbat, prin intermediul unor creatii vizuale acompaniate de eseuri tematice, potentialul modei de a deveni obiect de fetish. Relatia femeilor cu hainele a fost mereu una personala si tocmai de aceea alegerea unor colaboratori de sex feminin devine necesara intr-o analiza intima a modei ca fetish.

Materialul video semnat de Ruth Hogben, colaboratoare fidela a platformei SHOWstudio, ne prezinta viziunea ei proprie asupra acestui subiect. Discursul ei se situeaza in spatiul interzis al fanteziilor. Obsesia pentru haine si pentru rolurile pe care diferite tipuri de vestimentatie le impune, contribuie la o dedublare a purtatorului. Femeia nu ajunge sa isi piarda identitatea pentru ca jocul posesiei este pus la cale chiar de ea. Obiectele fetish ce ii constituie garderoba nu fac altceva decat sa ii sporeasca acesteia misterul.

Fashion + Film =…

Simbioza dintre lumea modei si lumea filmului era inevitabila. Adaptabilitatea modei la contemporaneitate a reprezentat dintotdeauna o trasatura fundamentala a sa pentru ca pe langa updatarea permanenta a trendurilor, moda trebuie sa invete mereu sa comunice si sa se comunice exteriorului. Hainele si accesoriile trebuie sa invete sa vorbeasca pentru a fi intelese si indata ce limba tiparului a dat semne de invechire, ele au trebuit sa isi gaseasca noi limbaje actualizate, moderne, viabile. Ca rezultat, marile case de moda, si nu numai, au vazut o oportunitate interesanta in cinematografie, descoperind un atuu benefic al peliculei: capacitatea sa de a reproduce miscarea hainelor pe corpul uman si de a a le inzestra cu o voce vizuala.

Intr-o epoca in care timpul a uitat sa stea pe loc, in care informatia este ingurgitata cu o viteza halucinanta, moda nu si-a permis sa ramana imobila in paginile revistelor. Cu o gama aproape inepuizabila de tehnici si procedee de creare a unor spatii alternative, lumea fashion film-ului abordeaza creatiile vestimentare in cele mai creative si inovative moduri, conturand treptat o noua identitate a fenomenului modei (atat la nivel de produs cat si la nivel de creatie).

In acest context, artistul britanic Nick Knight pune bazele unei platforme online Showstudio.com  in care toate aceste medii alternative de promovare a inovatiilor in fashion se intalnesc si ne invata pe noi, spectatorii avizi de informatie, un nou limbaj vizual.

So take a deep breath si aveti rabdare, e putin mai greu la inceput, dar merita…Enjoy

Fashion film-ul produs de Ruth Hogben reprezinta colectia speciala a designerului Gareth Pugh. Inspirata din iconografia religioasa si opulenta florentina, colectia a avut parte de o prezentare neconventionala, ea fiind proiectata pe tavanul unei biserici de secol 14, Pugh imbinand astfel traditia artistica a Florentei cu viziunea sa supra-moderna.