Misterul Domnului Browne

Un costum Thom Browne este compus dintr-o pereche de pantaloni drepti care se termina cu putin inainte de unde incepe glezna, pe care o expune privirii, si dintr-un sacou care se termina acolo unde incepe talia, aproape acoperind soldurile, aproape atingand incheitura mainii. Un costum Thom Browne reconfigureaza anatomia costumului clasic masculin micsorandu-i proportiile, eliberandu-l astfel din monotonia ce l-ar fi condamnat la extinctie. Chiar daca din 2001 si pana in prezent, linia vestimentara semnata de acesta s-a diversificat considerabil, eplorand pana si teritoriul modei feminine, adunand si cateva colaborari cu brand-uri de succes precum Moncler si Brooks Brothers, nucleul universului Thom Browne ramane costumul masculin. Succesul brand-ului se datoreaza in mare parte unei sincere admiratii pe care designerul o are pentru structurile clasice si riguroase ale trecutului. El nu doreste sa schimbe lumea, ci sa isi consolideze propria realitate, in care este convins ca oricine se incumeta sa patrunda va dori sa ramana acolo pentru totdeauna.

1

Dimensiunile stranii ale costumelor Thom Browne starnesc polemici si creeaza dependenta. Ele propun o noua masculinitate si o noua corporalitate care, desi celebreaza structurile clasice, se materializeaza sub forma unei revolte. O revolta impotriva pierderii elegantei, o revolta impotriva lipsei umorului. Accesand moda americana a anilor `60, trecand-o prin filtrul propriilor amintiri, a unei educatii catolice si a unui traseu profesional neobisnuit (detinator al unei diplome de economist si al unei scurte cariere de actor in productii publicitare, agent comercial in showroom-ul Giorgio Armani si director de creatie la Club Monaco, una dintre liniile brand-ului Ralph Lauren) Thom Browne a inceput, inca din anul 2001, sa isi puna bazele unei armate de Thomboţi, asa cum au fost supranumiti adeptii stilului propus de designer, pregatiti sa ne invadeze imaginatia. Ca un adevărat conducător, Thom Browne mananca, alearga, doarme, isi planifica strategiile de atac si, cel mai probabil, are grija de gradina sa de ciment imbracat in propriile creatii. Sistemul sau filosofic si creativ functioneaza pentru ca este testat prima data pe propria  piele. Strategia sa initiala de promovare a ceea ce urma sa devina brand-ul Thom Browne a fost pe cat de simpla, pe atat de eficienta. Cinci costume purtand semnatura sa au putut fi observate defiland pe strazile New York-ului anului 2001, cel care le purta fiind insusi designerul. Neputand trece neobservate, costumele create de el au starnit curiozitate si interes. Primii sai clienti au fost prieteni apropiati, iar primul sau magazin de prezentare a prins viata intre peretii propriului apartament. Toate aceste mici indicii nu fac altceva decat sa contureze un proces creativ aparte. Thom Browne se inspira in permanenta din universul pe cara l-a creat, un univers ce se roteste in jurul personalitatii sale, un univers ce genereaza in permanenta noi manifestari ale aceluiasi Thom Browne.

Acest univers care, la prima vedere pare la fel de greu de patruns ca si intr-un costum purtand semnatura celui mai sus numit, devine accesibil prin intermediul defilarilor de pe podium. Gheata unui patinoar, scena unui circ, terenul de mini-golf, o invitatie la o bizara gustare, sau intr-un salon cu iz de prohibitie constituie decorurile neconventionale in care se desfasoara spectacolul fiecarei prezentari Thom Browne. Acest spectacol completeaza austeritatea pieselor vestimentare cu umor si fantezie. Adevarate instalatii artistice, ele reusesc sa teleporteze publicul prezent intr-un spatiu alternativ, suprarealist prin excelenta, in care barbati in uniforme scolare se intalnesc la o ceasca de ceai in vila familiei Adams si pun la cale planul prin care vor cuceri lumea.

2 3 4

PRIMAVARA-VARA 2013

Pastrand anatomia costumului „intrat la apa”, Thom Browne isi redecoreaza din nou universul pentru sezonul primavara-vara 2013. Semintele austeritatii cultivate in trecut au dat roade halucinante. Cuvintele par de prisos pentru a descrie nebunia vestimentara propusa de designer pentru primavara viitoare. Spatiul populat de creatiile enigmaticului Thom Browne nu apartin, cu siguranta, acestei lumi, dar functioneaza ca o aducere aminte a inocentei trecutului. Acest spatiu este capabil sa genereze credinta in existenta fanteziei ascunsa dincolo de gri-ul realitatii. Posibil ca acesta sa fie misterul universului Thom Browne, sau posibil sa fie doar un plan minutios de stapanire a lumii modei pus la cale de Thomboţi.

5 6 7

***Acest articol face parte din seria de articole publicate in cadrul revistei online Art Act Magazine. In fiecare luni va voi prezenta fragmente din aceasta serie de articole pe care le-am scris cu mare placere, articole prin intermediul carora am avut ocazia sa aprofundez zona de interferenta dintre moda si arta.

Advertisements

2012 sau Joaca de-a viitorul

Daca din punct de vedere mistic si conspirationist, anul 2012 anunta sfarsitul inevitabil al Lumii as we know it, lumea Fashion-ului pare sa prezica un sfarsit cu siguranta mai asteptat si mai pozitiv: sfarsitul crizei economice. Abordand ca surse de inspiratie perioade istorice de bunastare precum anii 20, anii 50 ai secolului trecut, designerii par sa se indeparteze de hainele rigide impuse de “noul minimalism” si  incep sa isi reaminteasca de unul din cel mai frumos atribut al modei: jocul imaginatiei.

Femeia inceputului de 2012 este femeia careia nu ii este frica de stereotipurile ce ii sunt atribuite, pentru ca a invatat sa le foloseasca in favoarea ei. Ei nu ii mai este frica sa fie feminina, sa poarte imprimeuri florale, materiale diafane, culori pastelate. Ea stie sa se joace cu atuurile si cu dezavantajele impuse de “statutul genetic”, iar aceasta “joaca” in care au intrat si o parte dintre designeri la inceput de 2012 pare sa ne scoata (cel putin la nivel de imaginar) dintr-o perioada  cu iz apocaliptic.

Dupa cum am specificat in postarea precedenta, prezicerile mele se vor afla inevitabil la granita dintre speculatie si adevar. Ele nu vizeaza intreaga paleta de tendinte ale anului ce tocmai a inceput, asa cum nu insumeaza directiile creative ale tuturor marilor case de moda. Studiul meu speculativ si succinct incearca sa schiteze propria mea viziune asupra demersului estetic al anului 2012, pornind de la tema jocului si arhetipul feminitatii si modul in care cele doua au fost abordate in prezentarile Thom Browne ,Meadham Kirchhoff, Mary Katrantzou, Prada si Louis Vuitton.

Cea mai buna modalitate de a intra in jocul imaginat de designeri este sa poposim pentru cateva momente la petrecerea bizara a lui Thom Browne. Intr-un salon din anii ’20, femei suprarealiste, se intalnesc pentru a pune lumea la cale. Piese deconstruite si suprapuse par a fi singurele indicii capabile sa desluseasca misterul instaurat in acest salon.

Poate cea mai ciudata abordare a feminitatii noului sezon a venit din partea cuplului britanic de designeri: Ed Meadham si Ben Kirchhoff (Meadham Kirchhoff). Un “ghiveci” estetic in cel mai pozitiv sens in care au folosit ca ingrediente prototipuri ale feminitatii: sex simbolul, zeita, vedeta Hollywood, showgirl, papusa, balerina, Fecioara Maria si elemente ale imaginarului colectiv pentru a crea portretul unei noi femei, unei femei Meadham Kirchhoff aflata la granita dintre fantezie si kitch.

Pe langa elementul ludic prezent in colectiile noului sezon, observam inevitabil amprenta inovatiei tehnologice. De la materiale la tipare, totul pare a fi conectat la universul digital. Generatia digitala a luat cu asalt stilul noului mileniu iar fata modei va fi schimbata pentru totdeauna (oricat de cliseu ar suna). Hibridul rezultat din fuziunea modei cu tehnologia este prezentat in cel mai poetic sens in ultima colectie Mary Katrantzou. Folosindu-se de puterea vizuala a printurilor digitale, pare sa gaseasca solutia disputei om vs. masina. Intrepatrunderea industrialului cu naturalul pare la Katranzou un accident premeditat, o coliziune inevitabila, un joc vizual al trecutului cu viitorul.

Disputa dintre om si masina primeste o valenta ironica in cazul colectiei Prada. In acest caz, referinta paraseste teritoriul poetic si prinde viata in cel social. Obsesia barbatilor pentru femei si masini, transformarea femeilor in obiecte de consum si personificarea masinilor este folosita de Prada intr-un joc al sexelor si al stereotipurilor incarcat cu elemente ale culturii de consum din care castigator iese, inevitabil, Femeia. O femeie in stil Tarantino (parere proprie) care ar putea cu usurinta sa inlocuiasca gangsterii din Reservoir Dogs si, inarmate cu cele mai stylish si statement accesorii, ar goni pe autostrada intr-un Pussy Wagon custom made, cu flacari iesindu-le din tocuri.

Marc Jacobs si colectia sa pentru Louis Vuitton incheie periplul nostru in lumea imaginata/imaginara a modei. Acceptand conventiile impuse de caruselul acestuia, ne imbarcam intr-o calatorie repetitiva in care joaca se transforma intr-un ritual de initiere. Zanele adolesecentine imbracate in cele mai fine dantele si broderii pictate in cele mai dulci pasteluri, par sa ascunda sub straturi si straturi de fantezie ceva sumbru. Poate ca in cele din urma jocul imaginatiei nu salveaza, poate ca viitorul nu pare chiar atat de pastelat, poate ca totul este un mecanism mercantil, poate ca…

sursa poze:, ,