Couture…Demi – Couture

Moda este prin definitie schimbatoare. Este un concept nedefinit in timp si spatiu tocmai pentru ca ‘timpul” si “spatiul” sunt cele doua elemente care contribuie considerabil la aceasta perpetua modificare a sa. Moda, pe langa potentialul sau de a se innoi, are capacitatea de a-si adauga noi elemente in campul semantic. “Demi – Couture”, pe langa faptul de a fi o noua creatie a Modei, este o urmare a democratizarii designului vestimentar, un proces la care luam parte deja de cativa ani buni. Demi – Couture semnifica incercarea designerilor de a-si satisface clientii ale caror standarde sunt din ce in ce mai exigente. Accesibilitatea pe care haute-couture-ul a dobandit-o in ultima perioada prin intermediul internetului si al revistelor de specialitate a generat o noua nevoie in randul consumatorilor si s-a materializat intr-o noua abordare a luxului – demi-couture. “Fructul interzis” nu a fost niciodata mai aproape.

Yohji-Yamamoto-AW12-1

Yohji Yamamoto

CommedesGarcon-RTW12-1

Comme des Garcons

AlexanderMcQueen-RTW12-2

Alexander McQueen

Mugler-Resort13-3

Thierry Mugler

JWAnderson-AW12-1

J.W.Anderson

Balenciaga-RTW12-3

Balenciaga

Prada-AW12-1

Prada

014fullscreen

Celine

sursa poze:

Advertisements

Extra! Extra! read all about it!

In fiecare an, in aceeasi perioada in care are loc Gala UAD pentru design vestimentar, spatiul expozitional Expo Transilvania, gazduieste colectiile neconventionale, conceptuale si avangardiste ale absolventilor de la design vestimentar care au ales sa isi plaseze creatiile intr-o zona mai putin accesibila. Riscul pe care si-l asuma acestia este de a-si prezenta colectiile departe de luminile si mirajul podiumului, departe de rafala de flash-uri ale aparatelor foto, departe de criticile specialistilor si publicului mai mult interesat de o abordare comerciala a modei. Trebuie sa marturisesc ca si eu mi-am limitat privirea la colectiile prezentate pe podium si (chiar daca am parcurs si spatiul expozitional) am uitat (probabil dintr-o ignoranta de incepator) sa mentionez potentialul creativ al studentilor aflati acolo. De abia cand am primit mail-ul de la Astrid Tirlea am realizat nedreptatea pe care le-am facut-o. Am fost surprinsa (in mod placut)  de initiativa acesteia de a se promova (initiativa destul de rar intalnita, din pacate, in peisajul tinerilor designeri de la noi) si de potentialul colectiei sale, trecuta cu vederea din cauza amplasarii sale in spatiul expozitional mentionat mai sus. Nu pot decat sa ma bucur ca mi-au fost deschisi ochii si  ca am ocazia sa va pot introduce in universul fanteziilor interzise, materializat in creatiile sale.

Cum te-ai defini ca designer?

Mereu m-am ferit de categorisiri si tipizari, atat in ceea ce priveste oamenii, cat si cand vine vorba de arta. Sunt o persoana eclectica, ceea ce se reflecta destul de evident in creatia mea, care variaza intre extreme.

Care sunt influentele tale majore?

Am fost intotdeauna indragostita de asiatici si in special de tot ce tine de japonezi. Felul lor de a crea este unic si absolut fascinant, daca poti patrunde macar superficial in lumea lor. La fel de interesant mi se pare si design-ul nordic; scandinavii sunt de asemenea foarte deosebiti si m-au cucerit prin minimalismul lor.

Yohji Yamamoto, Acne, Cheap Monday

Care este femeia care iti poarta creatiile?

Cu siguranta una lipsita de prejudecati si care se invesmanteaza pentru sine si pentru placerea proprie in primul rand, nu pentru a epata in fata altora.

Esti proaspat absolventa de Masterat a sectiei de design vestimentar din cadrul UAD, cum vezi in acest moment evolutia ta ca designer in Romania?

Evolutia oricarui designer tine de sansa. Norocul e poate cel mai important ingredient in cariera designerilor. Se intampla adesea sa fie promovati artisti care nu spun nimic nou, in defavoarea unor talente autentice care n-au fost descoperite de cine trebuie. In cazul meu, inca nu pot spune nimic legat de o “evolutie” inRomania; urmeaza odata cu absolvirea si incercarile de a razbate si de a crea un ecou in lumea modei autohtone, lucruri la care lucrez momentan.

Ce oportunitati crezi ca are Clujul sa iti ofere pe plan profesional in cumparatie cu Bucurestiul?

Din pacate, deocamdata nu am remarcat plusurile Clujului in comparatie cu Bucurestiul in sensul acesta. Probabil ca momentan faptul ca Clujul atrage constant turisti e un plus pentru artisti, mai ales fiind un oras vestic si cu un ritm de viata mai putin alert.

 Consideri Clujul un spatiu capabil sa sustina o platforma de promovare a tinerilor designeri?

Desi deocamdata nu se poate spune ca exista asa ceva in Cluj, sunt ferm convinsa ca s-ar putea lesne crea o astfel de platforma de promovare. Eu as sustine personal si m-as implica intr-un astfel de proiect, din moment ce nu m-as muta in Bucuresti pentru a avea mai multe sanse la o cariera in domeniu. Cu siguranta ca dupa capitala, Clujul e cel mai potrivit loc pentru a deveni un centru al designului si al modei si evident ca ar fi devoratori de design/moda care sa sustina astfel de proiecte.

De ce ai ales o colectie conceptuala, ce se preteaza mai mult unui spatiu expozitional, in locul uneia accesibile podiumului?

Se presupune ca pe viitor, cariera oricarui designer se cladeste sau se consolideaza pe podium. Perioada de studii ar trebuie sa constituie o provocare de a crea lucruri utopice, de a cauta extremele si de a darama barierele. Sunt sigura ca pornind de aici voi crea multe colectii pentru podium, dar ele vor fi alimentate de incercarile acestea, precum colectia conceptuala de master.

storyboard

 

moodboard

Spune-ne cate ceva despre colectia ta finala. De ce shibari, samurai, si pana la urma o resemantizare a unor aspecte ale spatiului oriental?

Japonezii nu vor putea niciodata sa fie totalmente intelesi decat de catre japonezi, fiind un neam atat de ermetic. Probabil de aceea ni se par noua atat de diferiti si interesanti. Pornind de la niste concepte absolut unice si specifice lor, am incercat sa recladesc o Japonie proprie, in care valorile lor sa se intrepatrunda cu valorile mele. Fiecare tipic oriental cercetat in acest proiect poate fi transpus intr-un limbaj inteligibil occidentalilor, chiar daca anumite aspecte se pierd sau se reinterpreteaza. Pana la urma, in asta consta arta – o sursa de inspiratie pe care sa o modelezi dupa propriile valori. Asta am urmarit si eu prin prelucrarea acestor puncte de interes.

Tehnica shibari mi se pare extrem de interesanta si de efect, cu potential pentru a fi folosita si la crearea unor piese vestimentare purtabile. Te-ai gandit la posibilitatea  transpunerii colectiei tale intr-o varianta prêt-a- porter?

De fapt, chiar lucrez la un astfel de proiect. Evident, momentan mi se pare ca nu as putea epuiza vreodata ceea ce-mi ofera tehnica shibari, asa ca bat fierul cat e cald si incerc sa scot maximum din aceasta sursa enorma de inspiratie.

Pe viitor, te-ai gandit sa explorezi in continuare partea conceptuala si artistica a modei sau ai prefera sa incerci si partea ei comerciala?

Am inceput deja sa testez partea comerciala a modei si recunosc ca e placut sa stii ca lumea iti poarta designurile si e la fel de placut si sa ti se ceara sa creezi pentru anumite persoane sau evenimente. Dar sunt sigura ca pe langa creatiile care vor fi scoase la vanzare, imi va fi imposibil sa ma dezlipesc de proiectele conceptuale. Nu ma vor multumi niciodata total experientele de podium si magazin. Exista oportunitati pentru tot felul de expozitii/performance-uri si am de gand sa raman in aceasta zona, chiar daca in paralel voi crea si pentru runway.

Yohji Yamamoto – Imblanzitorul de materiale

‘Fabric is everything… “Just listen to the material. What is it going to say? Just wait. Probably the material will tell you something.”‘ (Yohji Yamamoto)

In urma cu aproximativ 4 luni, planetele s-au aliniat si mi-au oferit ocazia, printr-o serie de evenimente si coincidente prielnice, de a ma afla in Londra chiar in ziua vernisajului expozitiei dedicate lui Yohji Yamamoto din cadrul V & A Museum. O expozitie coerenta, care iti permite accesul in universul, atat de criptic pentru un necunoscator, unui designer care a reusit sa reinventeze conceptul de “fashion”. Hainele lui sunt incompatibile cu o estetica usoara si consumerista cu care ne este obisnuita pana la refuz retina. Creatiile sale trebuie intelese in rabdare, in tacere, treptat. Pentru ca sa poti descifra vesmintele create de Yamamoto, trebuie sa ii intelegi propria filosofie, murmurul locurilor in care a trait si din care s-a inspirat, felul in care el intelege materialele cu care lucreaza, taieturile pe care le executa, culorile pe care le agreeaza.

Recent, am descoperit un articol, chiar pe site-ul muzeului Victoria and Albert, in care ni se explica importanta materialelor in creatiile designerului Yamamoto, tehnicile de brodare, de vopsire si pictare a materialelor folosite in colectiile sale.

Importanta materialelor in creatiile sale este primordiala. De la procedeul de vopsire, la stabilirea nuantei perfecte si la crearea echilibrului perfect intre vechi si nou, materialele folosite de Yamamoto sunt special create pentru el in Japonia.  Limbajul acestora este uneori completat de broderii executate manual sau la masina avand ca scop rasturnarea preconceptiilor referitoare la ce ar trebui sa poarte femeile si ce ar trebui sa poarte barbatii.

    

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Metodele cel mai adesea folosite de Yohji Yamamoto pentru vopsirea materialelor sunt Shibori si Kyo-yuzen. Shibori implica legarea portiunilor din material ce doresc a fi vopsite, cu fire de bumbac sau matase, si izolarea acestora de restul materialului prin introducerea sa intr-o galeata speciala din lemn. Portiunile de material legate si ramase pe dinafara sunt introduse in baia de culoare pana cand este obtinuta nuanta dorita.

Kyo-yuzen este o alta tehnica de vopsire a materialelor, originara din Kyoto anilor 1700 si este folosita pentru pictarea Kimonourilor. Un adevarat ritual artistic.

Tot ca o parte a filosofiei materialelor, Yamamoto foloseste tricotajele pentru a crea spatiu intre vesmant si corp. El vede in tricotaje o posibilitate a corpului de a-si modela spatiul delimitat de materiale in asa fel incat sa se poata ajunge la un mesaj comun.

sursa poze:,

A picture a day keeps the doctor away

Astazi o sa “inauguram” o noua rubrica a blog-ului, putin experimentala, prin care vrem sa va prezentam viziunea noastra asupra pieselor sau colectiilor care au iesit cu ceva in evidenta (din nou, dpdv propriu) in sezonul acesta. Asteptam pareri (de bine si de rau)…

Ce au in comun Yohji Yamamoto si Rene Magritte? Ce are in comun colectia pentru primavara/vara Yamamoto si tabloul intitulat “Victorie” a lui Magritte? Ironia, o ironie subtila, poate chiar sumbra, stranie si totodata fascinanta.